Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
REGHINUL IN A DOUA .TUMATATE A SECOLULUI, 213 ora$ul este legat de localitätile din Valea Gurghiului, pinä la Läpu^na. La inceputul secolului al XX-lea din statia Reghin plecau si soseau zilnie 2 trenuri de cälätori §i douä trenuri de marfä. In ceea ce prive§te comunicatiile este de retinut construirea pontéi §i a centralei telefonice in 1898 $i legarea centralei telefonice, in 1902, la reteaua nationals a sistemului telefonic. Prin aceasta s-au miesorat ?i mai mult distantele dintre Reghin ?i celelalte centre ale Transilvaniei. Dezvoltarea industrials §i comercialS a orasului a atras dupS sine cre?terea populatiei intr-un procent mai ridicat decit sporul natural obi$nuit. In 1870 in industria me$te§ugSreascS au fost ocupati 1243 de locuitori, din care 521 au fost muncitori ?i functionari. NumSrul acestora a crescut considerabil in ultimele douS decenii ale secolului cind au apSrut primele fabrici. Unele din ele au lucrat cu peste 30 de salariafi. La inceputul secolului, 53% din populatia activS a orasului a lucrat in industrie si in produefia meste^ugSreascS, Reghinul situindu-se ín aceastS privintS pe primul loc22 din aceastS parte a Transilvaniei, urmat de Tirgu-Secuiesc §i apói de Tirgu-Mures, care avea atunci о populatie industrials de numai 23%. In anul 1900 numSrul muncitorilor de fabrics din ora§ si din comunele Reghin-sat. Iemuteni si Apalina s-a ridicat la 775, iar in 1910 la 2.426. DacS adSugSm $i muncitorii din constructii, transporturi, comert etc. numSrul muncitorilor angajati se ridicS la cca. 3.000, о forfS insemnatS care va juca un rol activ in via(a economics, socialS §i politics a orasului (pl. XCIII—XCIV). Dezvoltarea inväfämintului, a culturii si s&nätätii Perioada care a urmat revolutiei burghezo-democratice de la 1848— 1849 a insemnat §i pentru acest ora? multisecular о perioadS de dezvoltare si afirmare treptatS mai ales a culturii romänesti, promovatS cu con?tiinta nationals de cStre ^coli §i asociatiile culturale. InvatáTníntul. RevoluRa a creat conditii favorabile laicizSrii treptate $i lärgirii bazei invStämintului de toate gradele. Legile ^colare din aceastS epocS oglindeau interesele burgheziei pentru formarea de lucratori utili capitalismului. In 1868 se voteazä о lege care prevedea obligati vitatea §i libertatea invStämintului elementar, in sensui cä pärintii puteau sä-?i trimitS copiii la ?coala pe care о preferau. InvStSmintul a primit о orientare tot mai accentuatS spre ?Шп$е1е practice, un plan unitar $i un program olar de stat23. $eolile erau de stat, comunale sau confesionale. Deoarece statul nu a infiintat §coli pentru nafionalitSti, acestea $i-au susRnut institufiile cu mari sacrificii materiale. 22. Barabás Endre, op. eit., p. 95. 23. Din ixtoria Transilvaniei, vol. II, p. 234—235.
