Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
/ REGHINUL IN A DOUA JUMÄTATE A SECOLULUI, 211 bilä acumularea interna de captal ceea ce a condus la crearea unor institutii de economii si de credit. In anul 1865 se infiinteazä о cooperativa de credit §i economie cu 509 membri care va cunoaste о insemnatä dezvoltare la inceputul secolului XX.13 In 1872 se constituie о nouä cooperativa de economie si credit. In anul 1886 se infiinteazä Banca „Mure$anä”,14 * 6 societate de economii $i de credit, cu fond de bazä de 20.000 forinti, institutie ce a räspuns nevoilor burgheziei románesti, in formare. Printre principalii initiatori ai bäncii se aflä memorandistul Patriciu Barbu care, singur detinea 44 de actiuni din cele 400 subscrise. In 1910, datoritä activitätii fructuoase a bäncii, capitalul social se va ridica la 240.000 ceea ce se va mentine pinä in anul 1918. In 1895 ia fiintä о nouä cooperativa de economie ?i de credit cu 543 membri, iar in 1848 Societatea anonimä „Banca industrialä ?i comercialä din Reghin”13. Institutii financiare iau nastere la sfirsitul secolului trecut $i in comunele apartinätoare azi orasuluiTM. In 1892 se constituie, cu sediul in Reghin-sat „Societatea anonimä de economii ?i credit din Reghin si jur”, cu 1000 de actiuni. ln 1894 se infiinteazä „Cooperativa de credit” din Apaiina si in 1895 „Cooperativa de credit” din Iemufeni. Dupä criza economicä de la inceputul secolului al XX-lea inviorarea economics da nastere unor noi institutii financiare. In anul 1911 se constituie Banca popularä „Cerbul”17, societate pe actiuni cu un fond de 100.000 coroane. Statisticile mentioneazä pentru acest an о sucursalä a „Bäncii de economii” S. A. si о sucursalä a „Casei de economii” din Tirgu-Mure?. Dezvoltarea mestesugarilor si apói a productiei de tip capitalist in oras, precum $i a agriculturii in comunele din jur a determinat intensificarea schimbului de märfuri, dezvoltarea comertului. Comertul, in a doua jumätate a secolului se fäcea mai mult cu cereale si vite, cu produsele atelierelor meste§ugäre?ti, ale fabricilor de spirt si cu lemnul exploatat $i transportat pe plute de cätre societäfile de plutärit. Construirea in etape a liniei ferate Räzboieni-Tirgu-Mures-Reghin -Ciuc, care lega Reghinul de alte centre industriale $i financiare dezvoltate, a avut ca rezultat transportarea directä a produselor. Pe piata orasului incep sä aparä agenti $i achizitori care reprezentau diferite firme industriale si comerciale pentru contractarea si achizitionarea de märfuri. In dezvoltarea comertului un rol important aveau incä in acea perioadä iarmaroacele traditionale. Aceste iarmaroace (tirguri) erau vizitate 13. Erdélyi és bánáti közgazdasági lexikon (Lexikon economic ardclean ?i Ьапа(еап), Oradea, p. 127. 14. Vasile Dobrescu, Aspecte ale activita^ii bäncii „Mur e sana" din Reghin pinä la 1918, in Marisia, V, 1975, Tirgu-Mures, p. 251. l6. Pénzügyi compass (Compas íinanciar), 1910—1911, p. 984—985. 16. A marosvásárhelyi . .. 11895-ben, p. 284. 17. Pénzügyi compass, 19ll—1912, vol. II, p. 1105.
