Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

II. Istorie

210 t MIHAI SZABÓ 6 szky” care о demonteazä ?i construieste, pe acelasi loc, о fabricä de che­­restea moderné sub denumirea de „S. A. pentru comertul cu lemne” (Concern Foresta). Se introduce actionarea electrica a instalatiilor si maginilor, devenind prima fabricä din Bazinul Muresului Superior care utilizeazä pe scarä largä, la actionarea utilajelor, energia electrica, ln 1S18 i$i schimba numele in ,,S. V. Foresta Romána”. In 1905 firma „Goldfinger $i Teplanszky” construieste in lerbus, pe actualul amplasament al fabricii de cherestea I. P. L. о a doua fa­bricä urmind ca dupä 10 ani sä treacä la stat. Fabrica inträ in functiune cu 2 masini cu abur, 3 gatere grele, speciale pentru debitarea lemnului, $i 32 circulare u§oare. ln anii urmätori fabrica prime$te noi masini si instalatii. ln 1908 fabrica participa cu mai multe produse ale sale, printre care, macheta unei plute uriase, cherestea fag-aburita, leturi pentru mo­bilé etc. la expozifia industrialá de la Londra. Fabrica a fost in func­­tiune sub administratia statului de la 1917 pina la 1921, cind a fost arendatä Cooperativei forestiere „Gurghiul“. Paralel cu dezvoltarea productiei industriale de fabricä, productia mestesugäreascä scade ca pondere $i importantä, dar se mentine incä mult timp deservirea populatiei. Asa se explica faptul cä, in Reghin, in 1910,11 functioneazä 708 ateliere din care 11 cu peste 10 calfe, 22 cu 6-10 calfe, 99 cu 3-5 calfe, 103 cu 2 calfe, 151 cu о singurä calfä §i 322 färä nici >o calfä. ín Reghin-sat, in acelasi an functioneazä 60 de ate­liere din care 33 färä nici о calfä, in comuna Iernuteni 23, iar in Apalina 17 asemenea ateliere. In dezvoltarea industrialá a orasului un rol important va juca uzina electricä, a cáréi constructie a inceput in 1910 si a fost data in functiu­ne in 1911, cind datoritä solicitárilor mari din partea intreprinderilor, cäilor ferate, a morilor, atelierelor §i populatiei a apärut deja necesita­­tea extinderii luzinei. In 1911 functionau in oras 42 motoare electrice.12 Pentru productia energiei electrice uzina a folosit puterea apei. Progrese insemnate s-au realizat si in agriculturä, de$i tot mai pu­­tini locuitori activi se ocupau exclusiv de cultivarea pämintului si cres­­terea animalelor. Statistica din 1900 mentioneazä in aceastä ramurä numai 147 locuitori activi in oras, 87 in Reghin-sat, 163 in Iernuteni si 287 in Apalina. Mari proprietari de päminturi sint mentionatí 7 in Reghin, 6 in Reghin-sat, 2 in Iernuteni si 1 in Apalina. Din cele de mai sus rezultä cä agricultura rämine ramurä dominantä numai in comunele apropiate, azi cartiere ale orasului. Progresele care s-au inregistrat in dezvoltarea productiei mestesu­­gäresti, apoi capitaliste, dezvoltarea circulatiei märfurilor au fäcut posi-11. Magyar Statisztikai Közlemények, 1910 évi népszámlálás (Comunicäri statistice maghiare; recensämintul populafiei din 1910, Budapesta, p. 852, 857. 12. A marosvásárhelyi ... 1912 évről, Tirgu-Mvre?, p. 105.

Next

/
Thumbnails
Contents