Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
и REGHINUL IN A DOUA JUMÄTATE A SECOLULUI, 209 chidare. In locul ei se infiinteazä о societate pe actiuni „Säschsich — Regener — Waldindustrie, A. G.” care se limiteazä mai mult la lichidarea afacerilor fostei societati, la admnistrarea ?i cultura pädurilor. In Reghin, pe lingä societätile de mai sus se ocupau de exploatarea, transportul $i desfacerea lemnului : Mandel Schwartz, firmä fondatä prin 1865, Albert Éltető si Fratii Farkas. Societatea de plutärit a avut depozite mari in Gurghiu si Ierbus unde a fost construit un canal care §i astäzi traverseazä teritoriul intreprinderii de Prelucrare a Lemnului (IPL). Pentru valorificarea mai bunä a lemnului a inceput construirea de fierästraie care functionau la inceput cu apa, apói cu aburi. Primul fierästräu de apä se construie?te pe terenul unde astäzi este moara (lingä IPM Sport), cu roatá puternicá, avind 2 gatere, instalafie care íncepu sä producä cherestea in anul 1873, datá cind íncepe in Reghin prelucrarea industrialá a lemnului. Productia anualä de cherestea era de cca. 12.000 mc. Acest fierästräu de apä a functionat piná ín anul 1888, cind este demontat si cumpárat de stat pentru infiintarea unei fabrici de cherestea. Firma „Mendel Schwartz” construieste ín 1879, lingä Mures, intre Reghin §i Suseni, (in Reghin-sat) un fierästräu de apä actionat de о turbinä hidraulicä de 60 С. P. la care au fost cuplate douä gatere §i douä circulare. Cheresteaua, pinä la construirea cäii ferate Räzboieni-Reghin, a fost expediatä cu supraincärcäturä pe plute, in aval, spre Tirgu-Mures, iar apoi pe cale feratä. Fierästräul. care se va dezvolta ulterior, va functiona pinä in anul 1930. In 1888 loan Müller infiinteazä о fabrica de cherestea, unde se introduce, pentru prima oarä in Reghin, folosirea aburului in prelueraraea lemnului. Fabrica nu cunoa?te о dezvoltare deosebitä. In 1922 patronul vinde masinile societätii anonimé „Industria — lemnarä — Reghin”. In 1888 Statut cumpärä fierästräul de apä al Societätii de plutärit (din Ierbus) si construieste о fabricä de cherestea cu aburi pe actualul teritoriu al Intreprinderii de Prelucrare a Lemnului'. Din acei ani a rämas si functioneazä si azi cosul intreprinderii. A fost prima fabricä a statului din Bazinul Muresului Superior care a folosit aburul pentru producerea cherestelei. Fabrica a lucrat cu о masinä de abur, 3 gatere Si 2 circulare, a fost arendatä unei firme pe timu de 10 ani, dupä expirrarea cärora a fost luatä in arendä de cätre Goldfinger care a sporit numärul gaterelor si circularelor. In 1917 fabrica a reintrat in proprietatea statului si a fost inchisä. In anul 1895 Societatea de plutärit a construit о fabricä de cherestea la confluenta riului Gurghiu cu Muresul, pe terenul unde este astäzi Intreprindera de Utilaje si Piese de Schimb (IUVS), care inträ in func(iune in 1908. La inceput fabrica a fost dotatä cu о masinä de abur, douä gatere si 4 circulare; anual a debitat circa 32.000 mc busteni si räsinoase. Fabrica a fost vindutä, in 1910, firmed „Goldfinger si Teplanu — Marisia — XV—XXll
