Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
192 t CSlKY EMIL 4 creitari15 16- Dupä anul 1747 о singurä monetarie, cea de la Hall, a mai emis monede de VI creitari, in anii 1748 §i 1750“*. De§i literatura de specialitate cunoaste moneda de XVII creitari din 1750 a monetäriei de la Viena17, locul monedelor de VI si XV creitari, retrase din circulate, este preluat numai din 1751 de monedele de VII18 19 §i XVII10 creitará. Prin aceastä dispozitie Maria Tereza a legiferat de fapt о uzan^ä mai veche, deoarece valoarea de circulatie a monedelor de VI si XV creitari de mai mult timp, mai precis din 1695, era de VII respectiv le XVII creitari. Aceastä ridicare a valorii era necesarä pentru a restabili echilibrul cu valoarea talerului care a crescut de la 90 de creitari la 120 de creitari. Noiie monede de VII §i XVII creitari au fost bätute cu respectarea standardului monetär scäzut, valabil din noiembrie 1750, in consecinfa continutul lor de argint pur este mai mic decit cel al monedelor anterioare, de VI si XV creitari. Spre exemplificare, däm urmätoarea comparatie: о monedä de VI creitari bätutä in 1742 continea 1,44 g argint pur20, pe cind moneda de VII creitari din anul 1751, doar 1,37 g21- О scädere asemänätoare se constata §i la moneda de XVII creitari: о monedä de XV creitari din 1742 conünea 3,6 g argint pur22, iar moneda de XVII creitari numai 3,32 g23. In anul 1750 se va sista, pentru aproape un deceniu, baterea monedelor le aramä, inceputä ín 174824 25. Este vorba de monede de 1 pfennig §i de 1 creitar, bätute de monetäria de la Viena, pentru circularia monetarä din Austria timp de trei, respectiv un an. La 21 septembrie 1753 se va produce о nouä reformä monetarä, anume conventia monetarä incheiatä cu Bavaria2’. In spiritul conventiei s-а preluat standardul monetär al conventiei de 20 de florini si s-а decis aplicarea lui pinä la cea mai micä valoare de circulatie. Initial, conventia a acceptat ca greutate de bazä a baterii monedelor, marca de la Colonia (233,856 g). La scurt timp, majoritatea statelor sud-germane au aderat la aceastä conventie, dar electorul bavarez incä din 1753 se desprinde din conventie. Practica circulatiei monetäre a confirmat insä, intre timp, viabilitatea standardului monetär din 1750, bazat pe marca vienezä. Cu acest fapt poate fi explicatä aparitia instructiunii din 1 ianuarie 1754, care reglementa intregul sistem de batere a monedelor 15. Huszár Lajos, Pénzforgalom és pénzértékrnszonyok Sopronban (Circulatia monetarä $i relatii de valoare monetarä la Sopron), in Századok, 105/6, 1971, p 1180. 16. Eypeltauer, op. cit., p. 141. 17. Idem, p. 131. 18. Idem, p. 138. 19. Idem, p. 131. 20. Kőhegyi-Nagy, op. cit., p. 104. 21. Idem, p. 107. 22. Idem, p. 104. 23. Idem, p. 107. 24. Huszár Lajos, NumKözl, 1958, p. 37—40. 25. Huszár Lajos, Századok, p. 1181.
