Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

II. Istorie

5

CONTRIBUTU LA studiul emisiunilor monetäre

193

§i care fixa ca greutate de bazá marca vienezá26. Potrivit acesteia, ín prima ordine se dädeau dispozitii tuturor monetäriilor pentru pástrarea nealteratä a dispozitiilor din noiembrie 1750 cu privire la standardul monedelor de aur si argint.

Incepind cu anul 1754, pe piesele bátute se observa, pe mai departe, prezenta crucii burgunde sau cele a Sfintului Andrei, insä de aceastä datä, ca semn al standardului monetär al conventiei- Literature de specialitate, in mod firesc, considerä cea mai esentialä §i cea mai semnificativä dispozitie introducerea standardului monetär al conventiei si paralei cu ea, instructiunile d)in ianuarie 1754 date de Maria Tereza27. Standardul monetär al conventiei a fost valabil in Imperiul habsburgic pinä in 185728, exceptind perioada räzboaielor napoleoniene.

ln 1759—1760 sintern martorii unei alte reformé monetäre a Mariei Tereza : generalizarea baterii monedelor de aramä in tot Imperiul. Dispozitiile legale privind standardul monetär sint datate insä din 27 septembrie 1760 §i 16 martié 1761- Cele douä dispozitii preväd, ca dintr-un chintal vienez de aramä (56,1229 kg) sä se batä:

3.360 piese de о polturä in valoare de 84 florini de 16,70 g;

4.920 piese de 1 creitar in valoare de 82 florini de 11,38 g29;

6.720 piese de un gröschel, in valoare de 84 florini de 8,33 g;

8.400 piese de un denar in valoare de 84 florini de 6,68 g;

10.440 piese de 1/2 creitar, in valoare de 87 florini de 5,36 g;

24.000 piese de un pfennig, in valoare de 100 florini de 2,33 g;

57.600 piese de un heller, in valoare de 120 florini de 0,97 g.

О nouä dispozitie, datatä 8 octombrie 1779, a scäzut standardul monetär al monedelor de aramä, in sensul cä dintr-un chintal vienez de

aramä trebuiau bätute monede in valoare de 120 florini, dupä cum urmeazä :

7.200 piese de 1 creitar,

9.600 piese de un gröschel,

14.400 piese de 1/2 creitar,

28.800 piese de 1/4 creitar,

cu greutatea nominalä de 7,77 g;30 cu greutatea nominalä de 5,845 g; cu greutatea nominalä de 3,88 g; cu greutatea nominalä de 1,945 g.

Scopul evident al dispozitiei era de a asigura un venit $i mai mare vistieriei. Este suficient sä comparäm datele celor douä tabele pentru a ne da seama cä reinceperea baterii monedelor de aramä, dupä о pauzä de aproape un deceniu, depäseste deja limitele circulatiei unei provin-26. Kupa Mihály, op. cit., p. 16.

27. cf. Kupa Mihály, op. cit., p. 15—16; cf. Kőhegyi-Nagy, op. cit., p. 108.

28. Huszár Lajos, in Századok, p. 1181, considerä, in mod eronat cä acest sistem a fost aplicat pinä in 1856, iar Eypeltauer, op. cit., p. 17, afirmä cä pentru Austria el a fost valabil pinä in 1858. Consideräm insä, cä din moment ce Franz Iosif I, in 1857, emite deja moneda de 1 florin, data corectä a sistärii acestui sistem este anul 1857 (anul Tratatului de la Viena)!

29. Eypeltauer, op. cit., p. 18; Huszár Lajos, NumKözl 1958, p. 37.

30. Ibidem.

13 — Marisia — XV—XXII