Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
172 IOAN EUGEN MAN 14 intrá in stäpinirea Austriei. Astfel, 12 ora?e, íntre care ?i Tirgu Mure?, sínt obligate sä suporté incartiruirea §i evident intre^inerea trupelor ocupante. Domnia mai lungä a lui Gabriel Bethlen (1613—1629), determina un oarecare progrcs. Numeroase bresle i$i reinnoiesc vechile statute, se infiinfeazá altele mi si obfin numeroase privilegii, sträduindu-se pentru satisfacerea pie^ii orasului, dar ?i a altor ora?e transilvänene (täbäcarii in 1615, dogarii in 1616, blánarii ín 1618, cizmarii in 1620, funarii in 1628 ?i cu^itarii ín 1629)50. In timpul acestei domnii ia fiinfá ?i prima breaslä de me?te?ugari romäni, a cordovanilor (täbäcari)51, care avea sä däinuie о lungä рст-oada, iar membrii ei sä se bucure de privilegii. Ca ?i inainta?ul säu, tot astfei ?i Gheorghe Rákóczi I (1630—1648, s-а dovedit sprijinitor al me?te?ugarilor ora$ului, noi bresle primind statute §i privilegii (aurarii la 1632, fierarii la 1641, olarii la 1642), interese similare avínd si Gheorghe Rákóczi II (1648—1657) si Mihail Apafi I (1661— 1690).52 53 Astfel, ora$ul reu?e?te ca in secolul al XVII-lea sä devinä un important centru me?te?ugäresc. О listä din 23 februarie 165733, mentioneazä ca existente in ora? un numär de 22 bresle cu un total de 418 membri interni si 64 externi, deci in total 482 de mestesugari- Unele bresle aveau un numär considerabil de membri: 39 cizmari, 31 blänari, 25 cro’torii. Cea mai numeroasä este insä breasla plugarilor, cu 80 de membri, dovedind caracterul agricol incä precumpänitor al localitätii. ln anul urmätor, un proces verbal din 23 iulie 1658, al blänarilor, noteazä 27 de meste?ugari, 8 ucenici ?i 3 väduve.54 Aceastä activitate productivä determinä si о activitate corespunzätoare de schimb. ln tirgurile si pie(ele ora?ului i?i dau intilnire comerciantii locali, dar §i din alte localitäti din Transilvania sau alte täri invecinate. ln acest secol pe piata ora?ului pätrund ?i comercianfii greci, care incorporati in diferite companii, índeosebi la Sibiu $i Bra?ov, se stabilesc §i la Tirgu-Mures. Si, ca urmare a redresärii sale economice, órásul cunoaste si о dezvoltare urbanisticä. Paralel cu lucrárile ce se desfásoará pe santierul noii cetä^i, locuitorii, cu deosebire pätura instäritä ?i meste?ugarii, tree degrabä la construirea de noi locuinte, unele pe douä nivele §i din materiale de constructie durabile, dar ?i de edificii publice, incit, incä in primele decenii ale secolului, localitatea sä depä?eascä faza de dezvol‘are a unui tirg ?i sä indeplineascä calitäfile unui oras. 50. Fodor István, op. cit., p. 131—134. 51. Fodor István, A céhek világából, (Din lumea breslelor), in KF, nr. 5/1938 p. 68. 52. Fodor István, op. cit., nr. 7/1938, p. 131—134. 53. Arh. Statului Tg. Mure?, Tabele de impuneri, F373/V/1657. 54. SzOL, VI, 1897, p. 216. Arh. Statului, Acta politica, nr. 273/1658.
