Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

II. Istorie

15

ORASUL TlRGU-MURES IN SECOLUL AL XVII-LEA

173

Aceastá transformare este reflectatá 51 prin denumirile acordate localitáfii. Documentar, localitatea, §i in continuare este menfionatá ca tirg oppidum, sub vechea denumire de Székely-Vásárhely sau Zékely- Vásárhely, in 28 ianuarie 1603, 7 februarie 1603, 12 iunie 1606, 27 ianuarie 1616. In paralel, potrivit uzantei, denumirea о gäsim $i sub forme mai simplificate, ca Vásárhely, la 16 august 1602 $i 27 septembrie 1608, őri simplu Marus-Vásárheliensis, la 31 octombrie 161555.

De§i oficial era numai tirg, íncá anterior, óraiul se bucura de scutiri de impozite, ca §i celelalte ora§e, fapt dovedit §i la 5 mai 1608, cind Consiliul orá§enesc deciara solemn ín fafa Conventului din Manantur, cä ora§u] i§i mcntine dreptul de a nu pläti impozite, insä „totusi luínd in considerare situatia criticä a fárii, cetafenii orasului Tirgu-Mure§ se obligä sä participe §i ei la plata därii cätre poarta otomanä, dar dupä ce vor trece vremurile tulburi, iarä§i nu vor mai pläti”.5®

Urmare a intervenfiei lui Borsos Tamás, principele Gabriel Bethlen, prin diploma datä la Alba Iulia la 29 aprilie 1616, declarä localitatea ,,Oras liber regese”, cu drept de municipiu, oficializind de fapt denumirea de Maros Vásárhely adicä Tirgu-Muref7, mentionind vechiul blazon si dreptul de a avea sigiliu propriu Sigillum Civitatis Maros Vásárhely 1616 (Sigiliul orasului Tirgu-Mures 1616). Aceste prerogative sint insä condifionate. Ca urmare a interventiei nobilimii, principele, la 10 iunie 1616, din tabära de la Linóvá, dupä ce aminte§te autoritáfilor orasului de drepturile recent acordate, face cunoscut cá acestea nu sau dat in dauna altora (in prejudicium juris alieni) fiindcä a cunoscut scutirile anterioare avute de nobili, deci oräsenii sä se conducä dupä principiul qui autem prior est temtore, potior est jure §i ca atare in viitor sä le respecte privilegiile58. Obligä totusi pe nobilii care au casä in oras sä pläteascä un impozit de 3 florini anual §i sä participe la sarcinile cetätii59.

!n ascensiunea dezvoltärii sale teritoriale, incä din secolul trecut óraiul a depä§it limitele platoului din jurul cetätii, extinzindu-se pe terasa de jos a riului Mure§, corespunzätoare actualului centru civic. Lipsa märturiilor documentare contemporane, ca si modificärile survenite de-a lungul timpului in tipológia localitätii, fac din nou imposibilä cunoasterea exactä a structurii orasului. Se poate aprecia insä cä de la inceputul secolului al XVII-lea, orasul avea sä se dezvolte, cu preeädere, pe platforma inferioarä a riului Mures, formind „orasul de jos“ sau „ora§ul nou“.

55. SzOL, VI, 1897, p. 3; V, p. 224; IV, p. 169, VI, p. 47; VI, p. 282; IV, p. 177; VI, p. 45.

56. Biblioteea Teleki-Bolyai, Tirgu-Mures, Colectia de documente jeudale, dosar nr. 35.

57. Traian Popa, op. cit., p. 16—17; Szentgyörgyi Dénes, Maros-Vásárhelyi lexikon, (Lericonul Tirgu Muresului), Tirgu-Mure?, Í912, p. 6—7.

58. Arh. Statului Tg. Mures, Fond Colegiul Reformat, Tirgu Mures, Seria DB, nr. 40/1616.

59. Arh, Statului Tg. Mure?, Acta politica, nr. III/l43(4)/l616.