Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
13 ORA$UL TIRGU-MURE$ IN SECOLUL AL XVII-LEA 171 lefele ?i fle§a s-au pus altele46. In anul 1693 cu sprijinul material al cancelanilui Teleki Mihai, s-au depus eforturi pcntru innoirea navei bisericii cäreia i se confectioneazä un tavan imens, alcätuit din casete, in stilul rena§terii.47 Tavanul, executat de mesteri dulgheri sighi§oreni, aveau casetele pietate cu flori §i inscriptii. Una dintre acestea mentioneazä cä in timpul lui Gabriel Bethlen, „Anno Domini 1616“, clädirea a fost reparata „a$a cum s-а putut, in mod imperfect“48 49. Prin lucrärile realizate in anul 1693 nava prime^te un acoperi? italian, cu pantä redusä, marcat de zidurile perimetrale ale navei, forma reprodusä intr-o gravurä a orasului din anul 1736 (plan?a nr. LXII). Reparat in douá rinduri, in 1725 si 1761, acest acoperi? este inlocuit, la forma sa ini^ialä, numai cätre sfir?itul secolului al XVIII-lea, in anul 1785, de cätre dulgherul Spitalzki József4®. В.Structura si aspectui orasului, evolutia constructiilor, populatia STRUCTURA 51 ASPECTUL ORASULUI. La sfir§itul veacului al XV-lea, Tirgu-Muresul poate fi considerat ca о localitate relativ dezvoltatä, atit din punct de vedere economic, cultural, politic, cit ?i urbanistic. Noul secol, incä de la inceput, aduce numeroase nenorociri care se abat asupra orasului, dar $i a intregii provincii. Cele douä incursiuni de pedepsire a orasului, din anii 1601 §i 1602, de cätre armatele generalului imperial Basta sfir$esc nu numai prin distrugerea constructiilor din vechea fortificatie, ci §i prin deteriorarea, pinä la disparitia totalä, a unor edificii publice, de cult sau laice. Sint distruse, astfel, fosta bisericä „Sfintu Nicolae“, situatä pe amplasamentul de azi al liceului „Bolyai“, cit si Biserica unitarianä aflatä in apropiere, la intersectia str. Bolyai cu Borsos Tamás- Au fost distruse, la fel, numeroase locuinte, despre a cäror numär nici nu putem avea cuno§tintä. Inläturarea lui Mihai a insemnat si inceputul unei lungi perioade de lupte intre partidele nobiliare pretendente la domnie dar, mai ales, de invazii sträine, turce§ti si habsburgice, pentru a supune tara. Timp de un deceniu si jumätate orasul cunoa§te о perioadä de relativä stagnare, care afecteazä economia si puterea de creatie a locuitorilor. Dupä о oarecare acalmie, In ultimele decenii ale secolului, devine tot mai insistehtä interventia Austriei in tendinta sa de stäpinire a färilor romänesti. In urma ínfringerii turcilor ?i íncheierii tratatelor de la Blaj, din 27 octombrie 1687 ?i de la Karlowitz, din 26 ianuarie 1699, Transilvania 46. IbJdem, nr 857B (5)/1668. 47. Ibidem, nr. 121/1685 si 137T693. Un asemení a tavan cu casete se aflä la biserica reformatä din Dej. 48. Ibidem, nr. 829/1803. 49. Ibidem, nr. 655/1785.
