Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

II. Istorie

19

ME$TE$UGURILE SI SISTEMUL BRESLELOR

155-ín numai un deceniu §i jumätate, Reghinul redevine о for^ä eoonomicä in zonä, intrecindu-t pozitia avutä pina la revolute. De aceea, la 15 ianuarie 1863, tirgul a fost ridicat in ríndul ora$elor, avind statu túl de óra? — Iiber (municipiu). Evenimentul a fost särbätorit la 10 martié 1863, cind actul imperial a fost citit ín limbile romána, germana §i maghiara in ova^iile entuziaste ale locuitorilor84.

Dupá acest memorabil eveniment din istoria localitáti au loc о serie de prefaceri pe plan economico-socialä, de mare importantä pentru evoluta economicä ulterioarä a ora^ului.

In anul 1865 se infiin^eaza prima Cooperativa de credit §i economii, iar in anul urmätor a luat fün^ä prima „Asociate de comert $i plutärit pe Mure?“85, cu 19 membri cu participate in mize diferite. In 1867, s-a infiin^at о societate cu scopul reglementärii albiei Mure§ului- De asemenea, a fost reglementat pentru plutärit riul Gurghiu. In 1873, a fost expediatä de la Lapulna spre Reghin prima plutä cu 322 trunchiuri de rä§inoase86. Din acest an incepe sä producä prima fabricä de cherestea,. infiirfcatä cu un an mai devreme. Este intemeiatä о fabricä de cärämizi care la 1870 folosea о ma§inä de 60 cp. actionatä de for^a aburilor.87

In aceastä nouä etapä de prosperitate economicä, meste^ugurile §i breslele §i-au adus contributa lor care nu a fost deloc de neglijat. Me§te§ugurile s-au diversificat, s-au inmultit aducind о contribute substantial in via^a economicä a ora§ului. Breslele insä i§i explicä regulamentele tot mai greu si adesea din neputin^ä, din interes ij neglijeazä, trecindu-i cu vederea. Din aceste motive si din altele numärul meseriasilor nebreslasi a crescut vizibil dupä 1848.

Din statistica efectuatä in anul 1857 a reiesit cä la acea datä au fost organizati in bresle 641 de maistri, avind urmätoarele specialität: 137 täbäcari, 110 cizmari, 30 mäcelari, 89 brutari, 54 cojocari, 37 timplari, 34 croitori, 5 pieptänari, 21 funari, 34 fauri, 9 rotari, 10 bucätari, 15 curelari-pielari, 11 pälärieri, 10 zidari, 7 sápunari, 23 cäldärari, 5 strungari.

ln aceastä statistica sint cuprinsi si maistrii nebreslasi, fostii „incurcä lume“, care au devenit foarte múlt pentru a-§i mai merita numele; 5 täbäcari, 1 mecanic, 2 cosari, 2 brutari, 2 dogari, 4 morari, 2 sticlari,. 1 tinichigiu, 1 armurar, li nästurar, 1 pipar, 1 cutitar, 40 speculandi §i 42 fabricanti de rachiu88.

84. Beiträge, p. 210—211; Hermannstädter Zeitung Vereinigt mit dem Siebenbürger Boten (Ziarul Sibiului asoeiat cu Curierul Ardealului), Sibiu, nr. 54, din 16 martié 1863.

85. Czoppelt H., Die Geschichte der Sächsisch — Regener Waldindistrie (Istoria industriei de exploatare forestiera), ín B.D.Z., nr. 62, din 1932.

86. Petra N. si Szabó Mihai, Un secol de prelucrare a lemnului la Reghin (1873 —17931, Manuscris, I, p. 12 — Biblioteca orä?eneascä Reghin.

87. Ibidem, p. 12—14.

88. I. Hatrich, op. cit., prezentatä la 21 august 1856 la Administrata generálé a societätii pentru eunoa$terea Transilvaniei, p. 302.