Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
156 IOAN I. COSTEA 20 Din motive lesne de inteles, majoritatea „maistrilor nebreslasi“ au imbräti§at meserii noi: cosasi, sticlari, armurari, fabricanti de rachiu, reusind unele momente sä facä concurentä breslelor. Elementul „speculanti“ care sínt in numär de 40, sínt de fapt intermediarii dintre breaslä si piatä, meseriasii breslasi nemaiputind sä se ocupe si de comercializarea produselor lor. S-au incercat unele „reforme“ in cadrul breslelor tocmai pentru a§i prelungi existenta. Prin „Instructia provizorie profesionalä“ din 1851, in vederea inbunätätirii condi^iilor de viatä a maistrilor breslasi, se limiteazä numärul acestora. De asemenea, prin instructiuni din afarä, se interzice breslelor sä mai constringä calfele pentru a lucra la un anumit maistru, calfele devenind libere din acest punct de vedere- Se modificä procedeul de promovare a maistrilor, care a fost a$ezat pe principii nejuste si mai liberale. La judecarea lucrärii de maistru trebuiau admise si calfe ín comisia de examinare. La breasla cizmarilor comisia de promovare a maistrilor a fost alcätuitä din 3 maistri si 2 calfe89 In anul 1859, intrá in vigoare un nou regulament profesional care lärgeste „Instructiunile profesionale provizorii“ cu indicatii suplimentare de restringere a breaslelor. A fost reglementatä, dupä noile condici primirea ucenicilor. Ucenicia a fost redusä la 3 ani, pentru fiii maistrilor la 2 ani, putind fi primi^i ca ucenici si copii de la sate. Inträ in vigoare scoala profesionalä organizatä ín locul „scolii de duminica“ pentru instruirea viitoarelor calfe si maistri. Calfele nu mai sínt obligate sä se perfecfioneze 3 ani pe la alti maistri sau in sträinätate- putind ajunge maistri si färä aceste condijii, dar* nu puteau sä aibä ucenici sau sä tinä calfe. Aceste modificari regulamentare de functionare a breslelor au fost primite nu in toate cazurile, färä rezervä. ln 1861 breasla cizmarilor refuzä respectarea instructiunilor cu privire la admiterea si instruirea ucenicilor90. Primäria orasului este nevoitä sä intervinä amenintind breasla cu restricta eliberärii autorizatiei profesionale dacä nu respectä noile regulamente. Sfirsitul breslelor ca organizatii profesionale era aproape. ln preajma desfiintärii lor, breslele aveau urmätoar'ea situatie: 701 maistri, 277 ajutoare, si 151 ucenici. Cele mai reprezentative bresle au fost: täbäcarii cu 114 maistri, 30 ajutoare si 16 ucnici, cizmarii cu 152 maistri, 62 ajutoare si 39 ucenici, dogarii cu 95 maistri, 23 ajutoare si 12 ucenici, timplarii cu 40 maistri, 20 ajutoare si 9 ucenici, cojocarii cu 59 maistri, 4 ajutoare si 4 ucenici, fierarii cu 13 maistri, 18 ajutoare si 8 ucenici, rotarii cu 16 maistri, 17 ajutoare si 8 ucenici91 etc. 89. B.D.Z., nr,60, din 1928. SO. B.D.Z., nr,60, din 1928. 91. T.H., nr. 11217, Sibiu, 24. X. 1910 ?i nr. 11218, din 25. XII. 1910.
