Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
154 MESTESUGURILE $1 SISTEMUL' BRESLELOR 18 gáre^ti §i manufacturiere. Unele bresle devin ele in§ile intrcprinderi manufacturiere cu toate opozitiile izvorite din rigurozitatea statutelor. Libera concurenjä a fäcut ca produc^ia ?i unita^ile manufacturiere sä se concentreze in unitä^i economice mari. A§a a fost cazul distileriilor de spirtoase din Reghin, care au devenit о mare fabricä de spirt. Nu au fost ocolite de concurenti nici breslele ora^ului care au fäcut mari eforturi sä reziste, sä se adapteze noilor situa^ii, mai ales in prima jumätate a secolului al XIX-lea. Mäsurile luate de breslele din Reghin pentru a se incadra in mecamsmul economic al ora$uiui au fost unul din principalele motive care a fäcut ca aceste asociali sä supravietuiascä la modul infloritor pinä la desfiin^area lor. Ca urmare a acestei dezvoltári economice, avu^ia ora§ului a sporit substantial, sporind $i numárul privilegiilor. Pe lingä dreptul de judecatá, drepturile de condamnare la moarte $i detente pentru tratarea unor chestiuni de naturä polifieneascá, in 1839 s-а instituit §i un serviciu de police, condus de un magistru cu un adjunct secretar80. In 1844 avu^ia Reghinului, tirg cu cca. 5000 de locuitori s-а cifrát la 116.541 florini, din care 16.255 florini ín mosii si 100.286 florini capital- Bugetul ora§ului a fost format din 27.571 florini venituri §i 22.453 florini cheltuieli. Ne putem da seama mai bine de prosperitatea economicä a Reghinului, dacä comparäm aceste cifre cu avv£ia ?i bugetul ora$ului Tirgu-Mure§, pe atunci cu о populatie aproape tripla fa^ä de a Reghinului, respectiv cca. 13.000 locuitori- Avu^ia ora§ului se ridicä la numai 60.635 florini,. din care 22.344 florini in mo§ii §i numai 38.289 florini capital. Veniturile §i cheltuieli bugetare au fost $i ele mai mici ca ale Reghinului, respectiv 21.055 florini venituri $i 19.899, florini cheltuieli.81) In acest cadru ce oglinde§te dezvoltarea economico-socialä a Reghinului in preajma revolutiei de la 1848-In timpul revolutiei de la 1848/1849 óraiul a fost distrus aproape in íntregime. Bilantul distrugerilor a fost inspäimintätor. Au fost transformate in moloz $i cenu§ä toate edificiile, bisericile, spitalul, „casa de bal”, case. Valoarea pagubelor suferite de oras in acele vremuri s-а ridicat la „ospätäria orasului”, inchisoarea, §coala de fete etc., precum §i 397 de case. Valoarea pagubelor suferite de ora§ in acele vremuri s-а ridicat la 1.582.858 florini82 83. Pentru refacerea acestor uria§e pagube óraiul a primit un imprumut cu dobindä de la stat in valoare de 210.000 forin^i rambursabili in 50 de aniS3. Dupä aceste evenimente care au intrerupt pe moment firul dezvoltärii economice, impulsionat de for^ele de producte, descätu§ate de sub dominatia feudalä, ora§ul renante vertiginos. 80. Beiträge, p. 230. 81. Barabas Endre, Maros-Turda megye és Mars-Vásárhely városának gazdasági leírása, 1889, p. 109—110. 82. Beiträge, p. 203—204; Gheorghe Baritiu, Parti alese din istoria Transilvaniei, II, Sibiu, 1890, p. 297. 83. Barabás Endre, op. cit., p. 110.
