Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
17 IO AN I. COSTE A 153 de alt tip, dar aceste organizatii continue sä se complacä in conservatorismul lor de care nu pot scäpa, fäcindu-le adevärate obstacole in dezvoltarea economiei pe calea capitalistä. Influenta timpurilor noi s-а manifestat si in componenda nationals a breslelor din Reghin, izvor de alte contradictii interne. Breslele din Reghin in mare parte de nationalitate säseascä au reusit sa-si posteze cu mare greutate caracterul säsesc pinä in secolul al XVIII-lea, dupä care au fost nevoite sä cedeze. Elementul romänesc §i maghiar se afirmä infiltríndu-se ín mai toate breslele amintindu-le cu „cucerirea” si transformares lor in bresle cu componentä mestesugäreascä romäneascä §i maghiarä. Asa s-а intimolat cu breasla cizmarilor care pe parcursul a numai trei decenii de la ínceputul secolului al XIX-lea, a fost „cuceritä” de meseriasi romäni si maghiari. Din 1836 se intilnesc ucenici romäni ?i maghiari si in breasla pielarilor. Infiltrarea maistrilor romäni si maghiari in mai toate breslele este tot mai evidentä, devenind reprezentativä ín unele bresle incä din primele decenii ale secolului al XIX-lea. Conducerea breslelor, care era in mare majoritate säseascä, cäuta sä ímpiedice accesul maistrilor romäni $i maghiari la breaslä §i comert, creindu-se astfel tensiuni de ordin national. Incä odatä breslele si-au dovedit conservatorismul evidentiind pe larg un evantai de contradictii interne care se accentueazá mácinindu-le existenta ca organizatii. Este tipicá о disputä de ordin national care ne prezintä cadrul general al ascutirii contradictiilor nationale in deceniile premergätoare revolutiei de la 1848. Este vorba de cearta dintre maistrii cizmari maghiari si maistrii cizmari germani, care a inceput in anul 1823 si a continuat si ín timpul revolutiei. Conflictui s-а dechnsat ca urmare a revendicärilor maistrilor maghiari a unor posturi in conducerea breslei cizmarilor79. ln 1840 cizmarii maghiari au cerut ca, in ocuparea posturilor de conducere in breaslä, sä fie luatä in considerare si confesiunea religioasä. S-а cerut ca, conducätorii breslei cizmarilor sä fie alesi prin rotatie in functie de nationalitate si religie. Cearta a fost decisä de „Guberniu” in favoarea cizmarilor sasi, lucru pe care maghjiarii nu 1-au tolerat. Hotärirea luatä de „Guberniu” a devenit un izvor de neintelegeri si certuri dintre meseria$ii maghiari §i sasi din Reghin. ln aceastä disputä se oglindeste si situatia politicä generálé din oras, asa cum s-а dezvoltat in anii premergätori revolutiei de la 1848. Asadar, dezvoltarea economico-socialä a Reghinului s-а fäcut prin inflorirea meste^ugurilor si activitatea breslelor, dar si prin dezvoltarea productiei manufacturiere. S-au dezvoltat ramuri economice caracteristice cu posibilitäti de folosire eficientä a materiei prime locale. A§a au fost indeletnicirile de prelucrare a pieilor, blänäritul, distilatul bäuturilor •spirtoase, prelucrarea lemnului etc- Aläturi de aceste ocupatii s-au inseris practicarea unui comert infloritor si rentabil cu produsele mestesu-'79. Zunffgeschickte, p. 303, B.D.Z., 60, din 1928.
