Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
152 ME$TE$UGURILE 51 SISTEMUL, BRESLELOR 16 iialisti in diferite ramuri inlustriale73, Au fost infiin^ate trei fabrici de tip manufacturier: de hírtie, de rachiu si de portelan in 1790. In locali - tatea Gläjärie s-а infiin^at о fabricä de sticlä, de unde probabil si numele localitätii „glajä-gläjärie“, adicä „sticlärie“. In 1714 pe maiul ríului Gurghiu a fost construitä о „moarä de hirtie”, prin reutilarea unei „móri” mai vechi consemnatä incä la anul 1688. Aici, se fabrica hirtie de scris §i carton de impachetat. ,,Moara” a functionat pinä la 1837, cind a fost desfiiniatä ca nerentabilä74. „Fabrica de portelan” lucra cu peste 100 de salariati bärbati, femei si copii si avea о capacitate mai mare decit „moara de hirtie”. Pe lingä fabricä s-а construit si о moarä care „mäcina smalturile”. Produsele de portelan fabricate За Gurghiu erau foarte cäutate in multe orase din Transilvania. In Reghin, „portelanul de Gurghiu” este folosit pentru prima datä ín anuil 181275 76. Apar comercianti angrosisti cu fel de fei de produse §i negustori foarte instäriti. In 1810, sínt mentionati Bardosi, Marinovici §i Muntéan mai tirziu si Oltean Nonu, negustori bogati din Reghin care au cumpärat, de la comunitatea säseascä terenul pentru amplasarea bisericii románesti. Constructia acestui „läca? de cult” a fost fäcutä prin contribula acestor comercianti romäni, care vor juca un rol insemnat in ora? §i cu ocazia evenimentelor din 1848/49. In 1805 dói proprietari din Reghin au cumpärat 35 de case din oras, proprietatea contelui Teleki din Herina, cu suma de 3505 florini78. De la aceeasi persoanä reghinenii au cumpärat in 1808 о „moarä“ pentru suma de 50.000 guldeni. Pentru realizarea acestei sume s-а apelat la о contribute generalá. Un singur negustor a dat suma de 8.000 guldeni, restül sumei stringindu-se prin vinzarea pamintului comunal77. In preajma anului 1848, este amintit, comerciantul Brecner Mihai care avea un magazin de fierärie cu marfä adusä de la Viena78. Aceste exemnle ilustreazä, färä indoialä, a crestere а bunästärii unor mestesugari din Reghin, о acumulare de mari venituri si in acelasi timp о evidentä stratificare socialä. Burghezia orasului in plinä ascensiune, acumuleazä tot mai multe averi adincind präpastia ce о separä de restul populatiei oräsenesti, intärind exploatarea si pauperizarea meseriasilor, calfelor, a celorlalti breslasi sau nebreslasi. Cu toate aceste prefaceri economice cu implicatiile lor sociale, breslele din Reghin au continuat sä joace incä un rol important in viata social-economicä a orasului pinä la 1872 sä chiar si dupä aceastä datä. La multele contradicfii ce zdruncinau viata breslelor se adaugä altele noi, 73. Monográfia Gurghiului, p. 97—99. 74. Ibidem, p. 98. 75. Beiträge, p. 268. 76. S.R.W., XXVII, nr. 13, din 28. III. 1920. 77. SR.W., nr. 13, din 28. III. 1920; Beiträge, p. 8 78. T. H., din 22 octombrie 1910.
