Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
142 IO AN I. COSTE A 6 La ínceput breslele au jucat un rol progresist ajutind la dezvoltarea tehnicii, a disciplinei in productie si in desfacerea márfurilor. Tendinea breslelor de a men^ine cu orice pre& mica productie a constituit о frinä in dezvoltarea progresului tehnic. Breslele din orasele Transilvaniei, care intr-o perioadä istoricä au jucat un rol progresist (sec. XIV—XVI), mai tirziu s-au transformat in organizatii retrograde, frinind dezvoltarea for^elor de productie29 30, Puterea centralä ia unele mäsuri in vederea limitürii monopolului breslelor ca de pildä, in timpul lui Gabriel Bethlen, cind se angajeazä croitori ,,cirpaci“31, adicä meseriasi nebreslasi pentru confectionarea echipamentului militar. In fata concurentei, breslele isi intensified lupta pentru a-si pästra situatia lor privilegiatä, lucru ce 1-au fácut ?i breslele din Reghin-Organele de conducere ale breslelor din Reghin au vegheat, in special, ca in comunele din jur sau chiar in oras sä nu lucreze maistri sau calfe care nu sint membri ai breslelor. Asemenea „cirpaci”, sau „incurcä lume“, cum mai erau numiti, au fost tinuti nominal intr-o strictä evidentä si urmäriti prin toate mijloacele de care dispuneau bresleleln 1713 sint identificati in Petelea cinci „cirpaci“ veni^i din Sighisoara, in Bato? si Reghin — sat eite cinci, iar in Dedrad, doi meseria?i nebreslasi32. De asemenea, breslele din ora? au vegheat ca mai?trii din breaslä sä nu-?i exercite mestesugul in localitätile rurale. Astfel, in anul 1749, se interzice unui maistru täbäcar sä se stabileascä in Bato?33. Respectarea riguroasä a prescriptiilor existente mai ales in ce prive§te sträinii, sint luate in seamä ?i urmärite mai des cu ocazia iarmaroacelor, a desfacerii produselor pe pia^ä. Cu toate eforturile breslelor de a-$i pästra situatia, contradictiile tot mai adinci din sínül lor le släbesc puterea si fac sä aparä unele simptome de desträmare. Un aspect al contradictiilor din cadrui breslelor constä in incercärile breslelor mai puternice de a-si subordona breslele mai slabe, de о specialitate inruditä. Astfel, de pldä in 1628, se incheie о „intelegere“ intre breasla croitorilor din Cluj si breasla tunzätorilor de postav, prin care cei din urmä se angajeazä sä nu „intreprindä nimic in viitor impotriva intereselor croitorilor si totodatä sä aprovizioneze cu postav in primul rind breasla croitorilor clujeni“34. Situa^ii asemänctoare se intilnesc tot mai des si in viata breslelor reghinene. Breslele din Reghin au delimitat intre ele sferele de interese acestea fiind supravegheate cu multä constiinciozitate. Cizmarii, de exemplu, nu 29. Zunftgeschichte, p. 299. 30. St. Pascu, Mestesugurile din Transilvania pinä in secolul al XVI-lea, Bucuro^ti, 1954. 31. IstRom, III, p. 101—102. 32. Zunftgeschichte, p. 301. 33. Ibidem, p. 302. 34. IstRom, III, p. 103.
