Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
7 ME$TE$UGUR1LE SI SISTEMUL BRESLELOR 143 aveau voie sä cumpere piei. Acelasi lucru este valabil si pentru curelari. Mäcelarii au pretins de la blánari comerCul pieilor de miel etc. Aceste interese nu s-au rezolvat fára frictiuni, intrucit limitele sferelor de influence nu erau fixate juridic ci prin traditie. Asemenea cazuri de divergente, intre diferitele bresle, devin tot mai frecvente accentuind ,,criza“ breslelor reghinene care se va accentua mai ales dupä anul 1800. In 1755 mäcelarii fac reclamatii contra cojocarilor privind täierea mieilor $i comerCul pieilor de miel33. Conflictui se aplaneazä prin incheierea unui contract intre mäcelari si blänari privind täierea mieilor ?i valorificarea lor. La 30 noiembrie, anul urmätor, consiliul magistratilor ia о nouä hotärire in cauza litigioasä, dintre mäce’ari $i blänari in problema mieilor dar chestiunea nu a putut fi rezolvatä definitiv. In anul 1788 mäcelarii acuzä primarul la „Guberniu“ pentru cä ar fi cumpärat carne din Reghin — sat- Acest lucru a fost considerat „о ciuntire atit a drepturilor cit si a cinstei breslei”39. Prin hotärirea „Guberniului” din 24 septembrie 1778 se interzice cetatenilor din Reghin, la cererea mäcelarilor, sä-si mai cumpere carne din Reghin — sat. Mäcelarii pentru moment au primit cistig de cauzä, dar acest lucru nu a putut evita contradictiile, tot mai evidente care au inceput sä cuprindä majoritatea breslelor din Reghin. In conditiile cre§terii productiei de márfuri, se dezvoltá treptat §i piata de desfacere, de la cea localá la una mai cuprinzätoare spre care graviteazä tot mai multe orase. Dezvoltarea pietii Transilvaniei a fost in strinsä legäturä cu piaCa celorlalte douá Cári románé, la fel ?i orientarea sa economicä. A?a se explicá dezvoltarea economicá a unor orase ardelene, a$ezate in partea de sud si räsärit: Sibiu, Brasov, Odorhei §i Bistrita si a mai multor orase muntene si moldovene: Slatina, Cimpulung, Tirgovi?te, Baia, Suceava, Siret35 36 37 38. Re^eaua de drumuri care lega Transilvania cu diferite Cári este о dovadä gräitoare cu privire la orientarea ei economicä. De Ungaria era legatä prin douä cäi mai frecventate: una care trecea prin Arad, spre Buda si Viena, alta саге pleca din centrul Transilvaniei prin Oradea si ajungea tot la Buda ?i Viena. De Slovacia, Transilvania era legatä prin Satu-Maré, Ca§ovia, iar de Polonia prin Sighct — Liov.3R Drumurile ce legau Transilvania de Cárile románé, erau ínsá, múlt mai numeroase si foarte importante din punct de vedere comercial. Pe la 1664 numai Vama de la Bran aducea un venit nual de 4000 de florini3®. 35. Fr. Teutsch, op. cit., II, p. 140; S.R.W., nr. 27, din 2 iunie 1916, documentul nr. CCLXXVII 36. S.R.W., nr. 27, din 2 iunie 1916, documentul nr. CCCXXVIH. 37. Din istoria Tran^lvaniei, I, p. 134. 38. Ibidem, p. 135. 39. IstRom, III, p. 108.
