Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
JOAN I. COSTEA 2 138 Citiva ani mai tirziu, in 1434 se confirmä de cätre voievodul Ladislau Csaky, dreptul Reghinului de a tine tirguri säptäminale5, drept pe care l-а avut íncá din a doua jumátate a secolului al XIV-lea-Órajele sint intärite cu ziduri inconjurätoare, me?te?ugarii §i negustorii obtin drepturi ?i privilegii largi in executarea activitä^ilor lor. La fel si Reghinul a fost intärit cu ziduri de apärare6 §i s-а bucurat de о varietate de drepturi §i privilegii ca: dreptul de tirg, de corner! liber, de judecatä, dreptul palo§ului7 eto. In orakele si tirgurile inzestrate cu privilegii, spore$te considerabil populatia. In secolul al XV-lea, Bra?ovuj avea cca- 6000 locuitori, Sibiul cca. 4500, Bistrita vreo 3500 locuitori8. Reghinul la 1241 avea cca. 500— 600 locuitori, in 1492 peste 1000 locuitori, in 1721, vreo 1300—1400 locuitori, in 1787 la primul recensämint organizat populatia totalä era de 2705 locuitori iar la 1848 populefcia se ridica la cca. 5000 persoane9. Baza popula^iei orä§ene§ti, a activitati economice in sec. XIV—XV, о constituie me§te$ugarii §i me$te$ugurile. In a doua jumátate a secolului al XIV-lea la Sibiu, Sighi§oara, Sebe§, Orä§tie sint pomenite 25 de bran§e meste$ugäre§ti organizate in 19 bresle, pentru ca la mijlocul secolului al XV-lea in Cluj, Brasov, Sibiu, Bistrita, bran$ele me§tesugäresti sä ajungä la peste 30, iar in prima jumátate a secolului al XVI-lea intre 40 si 6010. ln Reghin inmultirea me§tesugurilor §i a mestesugarilor a dus la inmultirea breslelor, ajungind in 1749 la 17 asociatii me^te^ugäresti de breaslä cu 142 de maistri11. Dintre cele mai numeroase sint 5. Beiträge, p. 69; Vatra, nr. 96, p. 8. 6. In anul 1532, Reghinul este trecut pentru prima datä ре о hartä a Transilvaniei intocmitä de Johanes Honterus; Localitatea aparc- cu о bisericä imprejmuitä cu zid de apärare (fortificare). Dupä cum reiese dintr-o inscriptie descoperitä pe unfl din stilpii de sustinere „Mulla salus in bello pacem te poscimus Omsies” la anui 1555 orasul era inconjurat de ziduri de apärare. Stilpul a fost färimat in anul 1840 pentru a deschide о poartä dinspre „scoala de fete” si curtea bisericii. Incä inainte de därimarea acestui ultim vestigiu ce amintea de existenfa zidului, In 1803 se fac consolidäri la о bunä parte din zidul ce mai era in picioare. in 1815 zidul se va präbu^i in intregime. (I. Haltrich, op. cH., p. 289, Beiträge p. 58—69, S.R.W. nr. 31, 35, din august 1915, 36 din 7 sept. 1913) 7. F. D. Teutsch, Geschichte der Siebenbürgen Sachsen für das säschsische Volk den ältesten Zeiten bis 1926, Sibiu, II, p. 419) (Istoria sasilor din Transilvania• pentru poporul säsesc din cele mai vechi timpuri pinä in 1926). 8. Din istoria TransHvaniei, I, p. 132. 9. Magyarország népessége a Pragmatica Sanctic Korában 1720—1721, Budapesta 1896, p. 214 (Populafia Ungariei in epoca aplicärii sancfiunii Pragmatice); Az első magyarországi népszámlálás 1784—1787, Budapesta, 1960, p. 358 (Primul recensämint din Ungaria); George Barijiu, Parti alese din Istoria Transilvaniei• vol. II, Sibiu, 1890. p. 295; Conscriptic imcolorum oppidi Sas-Regen (Conscriptia lncuitorilor orasului Reghin; Arhivele statului, Cluj-Napoca, Arhiva Comitatului Turda, 1749, nr. 1349. 10. Vezi nóta 8. 11. Conscriptio cehaftstarun oppidi Regen de ano 1749 (Conscriptia orasului Reghin din anul 1749). Arhivele Statului Cluj-Napoca, fond 1749, dós. nr. 1356.
