Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
3 ME5TESUGURILE $1 SISTEMUL BRESLELOR 139 breasla täbäcarilor cu 36 de mai§tri, cizmarilor cu 34, dogarilor cu 30, olarilor cu 15, tesätorilor cu 12, fringhierilor cu 9, mäcelarilor cu 8 croitorilor cu 6, säpunarilor cu 4 mai§tri12 etc. In cadrul meste§ugurilor domeniale ?i sate§ti, locul principal il ocupau me§tesugarii fierari, care nu lipseau din nici un sat si de pe nici un domeniu13. In domeniul prelucrärii fierului se constata specializarea unor me§te§ugari, cum erau läcätu^ii sau cei care faceau unelte agricole. In Reghin, in conscriptia urbarialä din 1749 sint pomeniti 7 maistri fierari organiza^i in breasla fierarilor. Me§te?ugui1ile incadrate in bresle au continuat sä se dezvolte mai ales in prima jumätate a secolului al XVII-lea- Creste numärul ramurilor me$te§ugare?ti §i diferentierea lor, de asemenea se inmultesc cäpätind о largä varietate obiectele produse. In mäsurile cu privire la fixarea preturilor (limitationes), dintre anii 1609—1627, apar specialitäti noi in domeniul fesä toriéi, croitoriei, cizmäriei14. In Reghin la inceputul secolului al XVIII-lea, aceste trei specialitati functionau cu 52 de mai$tri15 16, cei mai multi cizmari, deoarece zona era renumitä in prelucrarea pieilor-Producti a me§te§ugäreascä era foarte cäutatä pe piata interna si se desfäcea, in parte §i pe cea externä. Datoritä acestui lucru apar tensiuni intre diferite ora?e pentru zonele de influentä comercialä. Asemenea tensiuni sint semnalate in anui 1492, intre me§te§ugarii din Bistrita §i cei din Reghin cu privire la tirgurile säptäminale.10 Acest lucru este un semn evident cä me§te§ugurile din Reghin se aflä intr-o dezvoltare activä. Cu privire la data organizärii in bresle a diferitelor me$te§uguri din Reghin, izvoarele sint destul de särace. Ridicarea Reghinului la rang de tirg, in 1427, era numai recunoasterea formalä ca sediu al me§tesugurilor. Probabil cä organizarea in bresle, a diferitelor me$tesuguri sä fi fost fäcutä incä inainte de 1400, dar stringerea organizatä a diferitelor meste-12. Ibidem, nr. 1356. In aceastä conscripte sint enumerate cele 17 bresle, pe specialitäti, cu numärul mai$trilor bresla^i $i numele starostelui breslei, mai putin starostele fierarilor. Redäm citeva bresle cu starostele lor: breasla täbäcarilor, 36 maistri, staroste Michael Suller, breasla cizmarilor, 36 maistri, staroste Johanes Suller, breasla mäcelarilor, 8 maistri, staroste Simion Eckhardt, breasla olarilor, 15 maistri, staroste Mihael Artz,, breasla curelarilor, 5 maistri, staroste Johanes Herman, breasla ciubärarilor, 3 maistri, staroste Johanes Draxler, breasla fesätorilor, 12 maistri, staroste Laurentino Kondert, breasla croitorilor, 6 maistri, staroste Johanes Gros, breasla timplarilor, 4 maistri, staroste Johanes Tumes, breasla cutitarilor, 4 maistri, staroste Georgius Klain, breasla pieptänarilor, 5 maistri, staroste Johanes Tiegel, breasla fringherilor, 9 maistri, staroste Leonardus Gruis, breasla, säpunarilor, 4 maistri, staroste Andreas Greiset, breasla dogarilor, 30 maistri, staroste Johanes Kincsi etc. 13. IstRom, III, 1964, p. 101. 14. Ibidem, p. 101. 15. ArhSt. Cluj-Napoca (Conscriptia anului 1749, nr. 1356). 16. Traugott Schwab, Zunftgeschichte der Stadt Sächsische — Reen — In Arhiva Societäfii pentru cunoa$terea Transilvaniei, I. p. 296, (Istoria breslelor orasului Reghin) (= Zunftgeschischte).
