Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
70 IOAN AUREL POP 4 Hunedoara .ji Szabolcs12. Cele din Hunedoara, care ne privesc mai direct, sint Sarmizegetusa, Sintämärie Orlea, Reia, Sinpetru, Cime§ti, Ostrovel, Riu de Mori, Gäureni, Suseni, V'alea jSebc^el, Ohaba, Nucjoarti, Galati, Fize$ti, Unciuc, Federi, Ponor, Ear, Poieni, Pala — Bäutarul, Bucova $i Poce?ti. Dar cum reiese din alt document de la 1531, ocupat cu problema importante ín slujba regatuljud, Sigismund de Carei nu s-а putut prezenta la punerea in stäpinire $i de aceea a cerut regelui un nou termen pentru aceastä procedura. Regele indepline^te rugämintea suspusului säu, poruncind capitlu'luii din Lelez sä fixeze о nouä introducere, dar nu mai sint pomenit decit posesiunile din comitatui Szabolcs13. Deducem de aid. cä, de?i lvea act regal de daniie, Sigismund de Carei n-a imtrat e-* fectiv in stä inirea posesiunilor din comitatui Hunedoara, foste ale lui Ladislau Cincire^ de Riu de Mori, pentru cä regele däruise acelea$i posesiuni dupä cum s-а väzut, $i lui Paul de Bircea. Dar cel dintii däruit va lupta pentru a obline satele dán comitatui Hunedoara, cu atit mai mult cu eit so^ia lui era chiar väduva celui deposedat, adicä a lui Ladislau Cindre?. De aceea, ia punerea in stäpinire a lui Paul de Bircea, Sigiismimd de Car ei apare intre contrazicätori. Ace?ti contrazicätori au fost: nöbilul Cindea de Unciuc (Kende de Onchok), in numetle doamned Lucia, väduva lui loan Ondre§ (Ioannes Kenderes), al lui Petru, fiul ei, ?i al lui Ladislau Cindea (Ladislau Kendeffi), tutorele lui Petru (din Riu de Mori); Moisu, cnezul lui Sigismund de Carei (Moysu kenezius Sigismundi de Karoly), in numele acestuia din urmä $i al somiéi sale (väduva lui Ladislau Cindre^). S-au mai infä^i$at Stefan Moise (Moys), in numele stäpinului säu, Ladisl|au Cindea, pentru о parte din posesiunea Riu de Mori, precum §i cneazul somiéi lui Sigismund de Carei numit Oprea (Opra kenezius), pentru о portiune din satui Ostrovel, fostä a räposatului loan Cmdre$, despre care stäpina cneazului pomerit afirmä cä i-a fost dotä. In termenul fixát de la introducerea in stäpinire a lui Paul de Bircea, Sigismund de Carei n-a putut aduoe dovezi despre drepturile sale efective de posesiune in comitatui Hunedoara, oi numai despre cele privind rno.^ia Zau de Cimpie (Zaah), din ^Comitatui Turda. Pentru aceastä portiune din Zau s-а prezentat in numele lui Sigismund de Carei ’’inteleptul“ cneaz Petru (providus Petrus kneazius), care locuia pe mo$ia aflatä in discupe, precum si vecinii, adicä nobilul Cristophor Szengyeli, apoi loan, cneazul lui Stefan Bogathi $i Toader, cneazul lui Martin Gaz14. Sint amintiti, dupä cum lesne se observä, in acest document cinci cnezi, prezenti ca impotrivitori, in numele stäpinilor lor: Moisu, Oprea, Petru, loan $i Toader. Primii dói sint oniginari din фага Hategului, iar ceilalti de pe Cimpia Transilvaniei. Faptul are mai multe semnificatii. Intii de toate, not-iunea $i titlul de cneaz n-au dispärut de pe Cimpia Transilvaniei nici in veacul al XVI-lea, dovadä a putemicelcr traditii cneziale romane^ti din zoná. 12 Géresi K., A Nagy-Károlyi gróf Károlyi család oklevéltára, vol. III, Budapesta, 1885, p. 181—182. 13 Ibidem, p. 184—186. 14 Kemény J. op. cit., p. 175—176.
