Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
I. Arheologie
62 CORNELIU GAIU 4 AI doiiea mivel de locuire de Ja $irioara nu este reprezentat de о deputiere arheologicä continuä, ci numai de gropile locuintelor adincite ln sóiul viu. Din aceastä a?ezare au putut fi cercetate douä locuinte in sectorul I/a §i una in sectorul I/b. Alte 20-25 de locuinte sesizabile pe baza pietrelor din cuptoare $i a arsurái ap fost distruse de lucrärile d^desfundare a terenului. Locuinta 1. De forma patrulaterä cu eol^urile rotunjite, avea dimensiunile de 3,4x2,8 m. In coliul de N-E locuinta avea amenajat un cuptor din bolovani de riu, rävä^it de lucrärile agricole. Podeaua locuin^ei cobora cu 40 cm de Ja suprafata stratului de culturä. In umplutura locuinfei se afla un strat gros de arsurä. Inventarul bordeiului constä din citeva fragmente ceramice lucrate cu mína $i la roatä (pl. XXXIV/4-7). Locuinfa 2. Avea о forma ovalä cu dimensiunile de 3,7x4,5 m $i se adincea pinä la — 60 cm, avind amenajat in interior un cuptor din lespezi de piaträ cu bolta din pietre de riu, de forma pätratä cu latura de 1 m. Inventarul locuinfei cuprindea: un väscior lucrat cu mina din pastä cu cioburi in compozifie, ars gMbui-cärämiziu, neglijent modelet, cu fundul gros peregi arcúiéi '(pl. XXXIV/2), vas-borcan partial intregibil, din pastä friabilä cu cioburi in compozijie, ars cärämiziu — negricios, avind gura largä ?i umerii prelm?i (pl. XXXIV/1) ?i alte citeva fragmente dintr-o tavä de forma cireularä ou diametral de aproximativ 42 cm ?i peregi arouiji inalti de 12 cm lucratá din pastä grosierä19. Locuinta 3, descoperitä in sectorul I b, la aproximativ 200 m de nucleul a?ezärii, de forma rectangularä cu colfurile rotunjite, avind dimensiunile de 4,2x3,5 m podeaua la — 50 cm. Pe latura de nord-est era amenajat un cuptor din bolovani de riu de forrná cireularä cu diametral de 1,5 m. Pe latura opusä cuptorului, in afara gropii bordeiului, au fost sesizate urmele a douä gropi de pari (pl. XXXV/l). Podeaua locuintei era acoperitä cu un strat gros de arsurä $i birne earbonizate indicind faptul cä locuinta, distrusä de un incendiu violent, avea о structurä din lemn $i acoperi$ul dintr-un material' u?or (paie,stuf). Inventarul locuintei cuprindea douä vase — barcan lucrate cu mina din pastä cu cioburi $i pietricele in compozitie, arse cärämiziu — negricios, cu gura largä avind buza evazatä cu marginea rotunjitä si fundul mai ingust (pl. XXXV/2 — 3). Din observatiile inregistrate rezultä cä a?ezarea, din aceastä etapä, de la $irioara, a fost de scurtä duratä si se pare, avind in vedere marea cantitate de cenu$ä $i arsurä din umplutura locuintelor, a incetat in urma unui incendiu violent. Inventarul modest al locuintelor era format aproape in exdusávitate din ceramicä lucratä cu mina, dintr-o pastä fria,9. Acest tip de tavä considerata de obicei vaträ portativä pare mai degrabá un fel de test pentru copt piinea (L. Skruzny, Památky Archaeologické, 55,2, 1964, 280-381, fig. 1/11, 2/3, 3/1, 8, 9). Fragmente de lastfel de recipiente apar $i in alte asezäri din Transilvania (I. Glodariu, Fl. Costea, I. Ciupea, Comana de Jós. A?ezárile de epoeä dacicä fi prefeudalä, Fägära?, 1981, 92, fig. 69/4 — 5). 20. Z. Székely, Marisia, 5, 1975, 78.
