Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
I. Arheologie
5 A$EZAREA PREFEUDALA DE LA $IRIOARA 63 bilä ou cioburi $i pietricele in compozitie, dar apare $i о categoric ce are ca degresant nisip $i care este mai rezistentä ?i mai bine arsä. Forma ceramicä cea mai frecventä este cea de borcan cu fundul ingust §i gros, corpul arcuit, gura largä avind búza evazatä cu marginea rotunjitä sau sub^iatä. Vasele lucrate cu mina sint lipsite de Ornamente. In schimb vasele lucrate la roatä, mult mai rare in cadrul a?ezárii, din pasta cu nisip in compozitie, arse castaniu-negricios, cu peregi subtiri, sint decorate pe umeri ou benzi de Imii drepte §i in val (pl. XXXIV/4). Amintim, de asemenea, prezenfa in cadrul oeramicii lucrate cu mina a fragmentelor de távi cu peretii scunzi (pl. XXXIV/10) sau inaiéi. Ceramicä similarä oelei descqperite in loeuin(ele de la yirioara se cunoa$te la: Sala$uri20, Comana de Jos21, Bratei22 in Transilvania precum ?i intr-o serie de descoperiri dinafara arcului carpatic23,. A$ezarea se poate data, pe baza analogiilor amintite §i in func(ie de evoluta profilelor ceramice, cel mai probabil ín sec. VIII ел.24. Dórim sä prezentäm aici .?i rezultatul unui sondaj efectuat in vatra satului Coasta (com. Sieu-Odorhei) punct situat la circa 1,5 1cm de ajjezarea prezentatä mai sus. Pornit de la descoperirea, cu ocazia unor lucräri gospodäre?ti in grädina cetäteanului Gäurean Toader, a unui väscior lucrat cu roata inoeatä $i decorat ou benzi de linii in val. (pl. XXXVI/2). sondajul a dus la descoperirea unei locuin(e de tip semibordei de forma rectangularä cu laturile de 3,6x3,2 m (pl. XXXVI/1). In col (ul de est al locuintei era amenajat un cuptor construit din piaträ de riu, iar gura märginitä de lespezi din gresie. Cuptorul, de forrná pätratä ou latura de 1 m, avea vatra cu 0,3 m mai sus decit podina locuintei. Locum(a se sprijinea pe tälpi groase de lernn ale cäror resturi carbonizate maroau marginile gropii bordeiului. Inventarul locuintei cuprinde in alfara väscdorului descoperit intimplätor, alte douä vase de tip borcan luciate cu mina si decorate cu linii orizontale §i in val negüjent trasate pe umerii vaselor (pl. XXXVI/3-4). Vasele lucrate din pastä сц. pietricelele ín compozitie, de ouloare gälibui-cärämizie, permit datarea acestei locuinte in aceeasi perioadä cu a.?ezarea din punctui „Ritui $iriorii“, deci sec. VIII e.n. Descoperirea pe cuptorul locuintei a unui fragment din acelasi tip de tava от peretii inalti ca $i in a$ezarea de La ßirioara, ne oferá un indiciu in plus pentru contemporaneitatea acestor descoperiri. Cercetärile efectuate pe téri-toriul localitátii $iráoara, precum §i sandáiul efectuat la Coasta. de$i modeste ca intindere $i rezultate, au per-21. I. Glodariu, Fl. Costea. I. Ciupea, op. cit., 87 sqq, fig. 60/2-3, 63/2, 66,67. 22. E. Zahariia, Populafia románeascá in Transilvania in secolele VII-VIII. (Cimitirul nr. 2 de la Bratei), Bucuresti, 1977,66, fig. 14/6. 23 Dan Teodor, Teritoriul est — carpatic in veacurile V — XI e.n. Contribufii arheologice fi istorice la problema formára poporului román. Ia$i, 1978, 80-82; I. Mitrea, Carpica, 12, 1980, 75 sqq. 24. In favoarea unei astfel de datári piedeazá ?i faptul cá ceramica din fort,ificatia cu val ?i palisadá de pe teritoriul aceleia$i locali táp, oe-$i aflá ínceputurile in secolul al IX-lea, prezintá profile mult mai evoluate (M. Rusu, $t. Dänilä. F.I. 2. 1972, 47 sqq.). (
