Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

I. Arheologie

48 ISTVÁN FERENCZI 16 „alpin“ al Fägära?ului, care formeazä un fel de „fundal“ gigantic, de ne­­trecut al cimpiei Arge?ului, se pare a fi inláturat ?i ultimul obstaool de а-l identifica cu Máris-ul amintit de Herodot ?i de Strabon, care — con­form afirmatiei ambilor —, mtr-adevär se varsä in Dunäre. Ajungind la capätul celor ее am dórit sä expunem in aceastä micä lucrare, putem trage urmätoarele concluzii: Herodot ? i Strabon nu au fäcut nici о „eroare“ de geografie descriptivä, afirmind cä Máris-ul im bo­ga (e § t e cu apele lui debitul Dunärid de Jos. In ceea ce prive?te numele antic al Arge?ului, acesta trebuie sä fi fost mai eurind Máris(us) decit Ordessós, deoarece la värsarea riului cu pricina in Dunäre existase — ce-i drept, amintitä ou cíteva secole mai tirziu — о localitate ce se numea Marisca sau Mariscum. О asemenea lo­cali täte — deocamdatä (?) — nu ne este cunoscutä documentar, dar cu toate acestea trebuie postulatä, deoarece pe celälalt mal (cel sudic) al Dunärii, exista Transmarisca sau Transmariscum. Aceasta este men(io­­natä atit in textul lui CI. Ptolomaeus (Geographia, III, 10, 5), ín itinera­­riile románé tirzii (Tabula Peutingeriana, VIII, 2; Itinerarium Antonini, 223), cít ?i in Notitia Dignitatum (p. 89, or. XL, 28). Máris-ul din Muntenia (sä fi fost identic fie cu Argonul, fie cu Dim­­bovi(a incä neunitá cu Arge§ul) in orice caz nu este identic curiul Máris (?) dinTransilvania. Aceastä concluzie aduce cu sine, na­tural, ?i anumite dmplica(ii in legäturä cu teritoriul agatír?ilor, chestiune cu care nu este cazul sä ne oeupäm insä ín cadrul prezentei lucrari. KANN DER FLUSSNAME MARIS DES HERODOT IN DEM FLUSS­NAMEN MURES AUS TRANSSILVANIEN IDENTIFIZIERT WERDEN? (Zusammenjassung) Die Namensähnlichkeit des Flusses Maris, der „im Lande der Aga­­thyrsen entspringt und [. .. ] in den Hister mündet“ (Herodot, IV, 48) mit dem Mure? von heute ist eine allgemein bekannte Behauptung, durch welche die geachtetsten Wissenschaftler veranlasst wurden, die Agathyrsen in Transsilvanien zu lokalisieren. Nach der vor einigen Jahren erfolgten Veröffentlichung des skythischen Fundstoffs aus dem (nach Fundordnung) zweiten Gräberfeld von Ciumbrud (Kr. Alba), sind wir in den Schlußfolgerungen vorlip?gender Studie der Ansicht, daß diese Lokalisation, bzw. die Identifikation des Flußnamesns gar nicht so sicher ist; vor allem aus dem einfachen Grund, weil es — trotz der un­leugbaren Ähnlichkeit der beiden Namen — keine weitere Gewähr dafür gibt, daß der antike Flußname Maris dem heute Mure? genannten Fluß entspricht. Boa aufmerksamer Untersuchung ddr von Herodot überlieferten Angaben kommt der Verfasser zu dem Schluß, daß die Kenntnis in be-

Next

/
Thumbnails
Contents