Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
IV. Note – patrimoniu
EDITH ALDINE ÍN COLECTIA FONDULU! TELEKI-BOLYA! AL BIBLIOTECH JUDETENE MURES ZSIGMOND IRMA Cinquecento-ul — considerat toarnna Rena$terii, aduce о adeväratä inflorire in arta tipografiei inVentatä abia la mrjlocul iseicjolulud. Aceastä inflorire se produce in tara artelor in Italia, in ultimele decenii ale secolului, $i mai iales in Venezia, in republica nici pe departe democraticä, dar totu$i superioarä fa^ä de moparhia feudalä ce domnea in icelelalte ora?e; $i unde chiar din cauza atmosferei mad libere se adunau umani$tii vremii, astfei viaia spiritualä a devenit foarte intensä. Oratui acesta poseda aproape 200 de tipografii la sfir$itul secolului. Acestea au fost motived ce 1-au determinat pe Aldus Manutius sä aleagä acest ora$ pentru desfä?urarea activitä^ii sale. 1. Activitatea tipograficá a familiei Manuzio Aldus Manutius, i tali enecte Aldo Manuzio s-а näsout in anui 1449 sau 1450 la Bassiano. A prímáit о educare in spiritui umanismului. Isi lärge$te cuno^tiinfele la Roma $i la Ferrara, in castelul prietenului säu Giovanni Pico della Mirandola §i in Carpi ca preceptor al fámáidéi prin^ilor Pio. Aid a intrat in rela^ii cu cercurile de umanisti erudiri, rela^ii care i-au imbogätit spiritul, devenind un adevärat erudit, posedind calitäfile manilor personalitati ale Renia$terii, dornic de a in^elege lumea, deschis spre noutäti, dar dornic ?i de a cunoa§te valorile antichitätii. Omul Rena?terii, dupä perioada mtunecatä a Evului Mediu, i§i intoarce privirea spre antichitatea in care gäse^te fondul necesar pentru zborul sufletului omenesc spre cele miai inalte culmi ale implimrii, spre satisfacerea dorintei sale de perfectiune. UmanLjtii, astfei $i Aldus au considerat ca cea mai importantä sareinä pentru ei redescoperirea ?i publicarea valorilor antichitätii. Acestea erau motivele ce 1-au determinat pe Aldus de a hotäri infiintarea unei tipográfia pentru editarea literaturid clasice greco-latine $i pentru edifii ale umani^tilor oontemporani, atunci cind cei mai multi editori au editat cärti religáoase. Venetia era un loc de adunare $i de activitate al eruditilor italieni ?i din alte tan. Aldus a strins in jurul säu personalitati maraante ?i a intemeiat Academia Aldina sau Neacademia pentru cunoasterea culturii elene, ín vederea intocmirii editiilor critice ale clasicilor greci. In ^edintele Academiei se stabileau planuri editoriale, se schimbau manuserise.
