Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
IV. Note – patrimoniu
3 INSEMNARI manuscrise 469 Pe verso-ul celei de-а doua coperte о insernnare, acoperind aproape intreg s paciul paginii, am intette de duma din 1831: „In anul 1831 in 9 zile a lui August in fara Ungureascä au fost о boalä groaznicä cu numele Kolera adecä Inveninoasa fiarä care boalä in 13 zile a lui Iunie s-au ivit si sub numer 21.846 s-au dat afarä, dupä ins ti innare i11 toatä tara in 41 de locuri s-au inrädäcinat mai cu insämnat lucru Sn . .§i urmeazä numele celor 41 de localitäti. Ultima parte a textului precizeazä: „Dupä numär au murit 8246 betegi au fost 19.175 dinträ acestia s-au tämäduit 2449. Subt vindecare au rämas 8489. S-au dat Ja Buda 9 zile August 831. S-au serás de mine Antonie Cutean ..Este de asemenea un text chirilic in care caractereie latiné sint folosite doar pentru transcrierea denumirii orasului Zolyom, probabil pentru cä sunetul specific maghiar „ly“ din acest cuvint nu poate fi acoperit exact cu un semn chirilie, iar transliterarea exactä ar putea duce la confuzii. Ce rost avea ca aceste date sä fie notate cu atita scrupulozitate ре о carte cind eie erau cuprinse intr-un act oficial? De bunä seamä circulara citatä in textul romänesc era formulatä in limba maghiarä sau germanä, iar insemnarea aceasta urmär&jte, probabil, sä informeze §i popularia romäneascä, mai pu|in cunoscätoare a aspectului seris al acestor limbi. In sprijinul acestei afármatii vine $i grija autorului insemnärii de a folosi numai alfabetul chirilie cu exceptia mentionatä mai sus. In ciuda culorii diferite a cernelii folosite, a grosimii difenite a penelor de scris, la о sumarä analizä grafologicä se evidentiazä izbitoarea asemänare graficä dintre cele douä texte semnate de Antonie Cutean in 1831 §i textul nesemnat al insemnärilor de cälätorie din 1827, fapt ce indreptät<e§te presupunerea cä autorul acestor insemnäri este acela§i Antonie Cutean care Sn calitatea lui de functionar imperial a cälätorit la Viena. Faptul cä in 1827, in 1831, in 1845 Antonie Cutean sau Vasile Ra^iu, doi dintre posesorii acestei cärji, foloseau ?i alfabetul latin in paralei cu cel chirilie demonstreazä cä, incä inainte de introducerea oficialä a alfabetului latin la noi, el era cunoscut ?i folosit in paralel cu cel chirilie. Din 1865 dateazä о insemnare cu caractere latiné, pe foaia de gardä: ,,^ardu17 18 Parochia intoarsä 1836 — suflete s-au aflatu 1025 in anul 1865.“ Cunoscind situafia religioasä a romänilor din Transilvania, ín parte ипф ей Дота, melegem din aceste insemnäri cä parohia $ardu s-а reintors la vechea credinlä, ín anul 1836, fenomen destul de freevent, iar la data cind se notau aceste informatii in parohia respectivä existau 1025 de „suflete“, evident romäni ortodoc?i. In afara celor discutate mai sus se állá pe spatiile albe ale acestei cär^i $i alte insemnäri nedatate §i nesemnate: „La Borsec am dat pentru cai 4 f“19 „La . . . Giträu 13-“ 17 Fiaker (germ.) — birjä, träsurä de pia^ä 18 $ardu, jud. Cluj, in: Suciu, C. op. cit. 19 Florin — monedá de aur ?i de argint care a circulat §i la noi pinä in sec. al XlX-lea.
