Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
IV. Note – patrimoniu
470 LIVIA TODORAN 4 „Egy fond szakma 24 x“ (Lb. maghiará: Un funt20 de slániná 24 erei (ári21, „3 kenyer 54 x“ (Lb. maghiará: 3 piini 54 crerfari) Sint notiae lapidare, extrem de interesante insä pentru eine studiazä situa(ia economicä a penioadei respective. E posibil ca autorul acestor nötige sä fie tot Antonie Cutean; aceastä afirmafie se bazeazä pe asemänarea graficä cu textele semnate de el, dar $i pe ideea cä släninä §i piine cumpäirä cdneva care nu le produce ln propria gospodärie, foarte posibil un funefionar al statului. Sint date, stäri suflete$ti, impresii notate intr-o limbä vie ^i inchise ln aceste texte neliterare care se adaugä miilor de insemnäri de pe cärt-ile vechi ror iäne§ti in care se gäsesc inform a(ii istorice, geografice, demografice sau lingvistice. In eie cercetätorii gäsesc un material de studiu deosebit deoarece multe dintre aceste insemnäri completeazä prin informatiile pe care le contin documentele existente sau chiar suplinesc lipsa acestora pentru anumite perioade din istoria poporului nostru. Istoria pentru inceputul romänilor in Dcichia а avut un räsunet uria$ in inimile romänilor de pretutindeni pentru cä aceastä „carte a neamului“ oferea dovezi despre „inceputul romänilor“ cu scopul märturisit de autor „ca väzind romänii din ce vi(ä strälucitä sint präsi(i sä se indeamne strämo?ilor säi intru omenie a urma .. ,“22 О insemnare de lecturä senisä in limba latinä pe verso-ul paginii de titlu: „Ut sit potestas vivendi, ut velis! definitio libertatis a Cicerone“ exprima ideea care se impune cititorului dupä parcurgerea cär(ii lui P. Maior: ca sä existe putin (a de а dura in timp trebuie sä vrei. Aceastä vrere de a fi $i-au transmis-o romänii din generate in generate veacuri intregi, iar reprezentantii Scolii Ardelene au adäugat acestei voin(e §i constiinfa demnitätii de neam. 20 Funt — unitate de mäsurä pentru masä egalä cu 0,453592 kg. 21 Creifar — monedä micä de argint, mai tirziu de aramä, care a circulat pinä la sfirsitul sec. al XIX-lea $i in Transilvania. 32 Maior, P. — Istoria pentru inceputul romänilor ín Dachia, Buda, 1812, Cuvínt ínainte, pag. 2 nenumerotatá.
