Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
IV. Note – patrimoniu
468 LIVIA TODORAN 2 píná la sosirea sa la Viena. Titlul dezvoltat al acestor insemnäri, citat mai sus, este seris cu alfabet chiirilic cu excep^ia cuvintuiui „statiile“ seris in intregime cu caractere latiné. Localitá^ile transilvane sint notate cu alfabet chirilic, nefiind insolite de nici о observare, dovadä cä ele ii erau suficient cunoscute cälätorului. Cele de pe teritoriu'1 Ungariei ?i Austriei sint scrise cu alfabet latin $i ortografie maghiarä sau germanä ?i insolite in majoritatea lor de scurte comentarii, scrise cu alfabet chirilic, ale cälätorului, próbától la prímül contact cu aceste iocuri női §i care noteazä, cu siguran^ä, ceea ce-1 impresioneazä cu deosebire. Iatä citeva diintre acestea: „Solnok aici am trecut Tisa pe pod stätätor“ „Pilis5 aici au omorit groff Belesznai6 pe tatái la care i-au luat capul in „Buda aici m-am scäidat in feredeu8 de marmurä“ „Neszmelly9 aici sä aflä vin bun“ „Szöny10 aici am trecut Dunärea pe pod zburätor11 12 la Komarom13“ „Posony13 aici am trecut Dunärea pe pod fäcut pe 52 de luntre“ „Viena Bets numai sä ai bani mul# poft manca §i a te preumbla prin Pradar14, Sanbrun15, Laxenburg16 Auguste Gredini Impäräte$ti la Fiheacär17 dai de un ceas un f/lonin/.. Textui acesta nesemnat, considerat in ansamblul säu, conduce la ideea cä autorul säu cuno?tea limbile germanä ^i maghiarä ceea ее pentru un román transilvänean, cit de cit invätat, era perfect posibil. Din 1831 dateazä douä insemnäri fäcute de Antonie Cutean, functionar imperial la Ahrud, pe verso-ul celor douä coperte. Pe verso-ul copertei I se aflä urmätorul text: „In anul 1831. 17 Zile August Deminea^a la 5 ceasuni au fost la Abrud Potop de cätre Negrileasa hotarul Buciumilor cit au fost jumätate de ora§ in primejdie au rupt garduri, cäsi, grajduri iarä in partea de cäträ vale toate grädinile le-au noroit ?i prin cäsi s-au bägat ?i multä pagubä au fäcut. S-au scris in Abrud anul ziua mai sus sämnatä. Antonie Cutean“.Este un text in limba romänä cu alfabet chirilic in care doa.r pentru fonemul ,,t“ se fölöseibe litena latinä ?i numai in cuvintele aflate la marginea rindului, acolo unde semnul chirilic, mai lat, nu avea loc. 5 Pilis, munte in Ungaria 6 In 1818 gróful Belesznai il omoarä pe tatái säu, ca sä-i mosteneascä averea. Trecind prin apropierea muntelui Pilis cälätorul face, probabil, asocierea cu intimplarea care, cu sigurantä, fäcuse vilvä cu nouä ani in urmä. 7 Pécs, ora? in Ungaria 8 Feredeu — (magh. feredö = fürdő) baie, cadä pentru imbäiat 9 Neszmély, sat in Ungaria 10 Szöny, comunä mare in apropierea ora?ului Komárom. 11 Podul peste insula Elisabeta, inchisä in dreptul ora?ului Komárom, intre cele douä brate ale Dunärii. 12 Komárom, ora? din Ungaria a?ezat pe maiul Dunärii. 13 Pozsony, azi Bratislava, ora? in Cehoslovacia. 14 Prater i 15 Schönbrunn \ grädini publice ale Vienei 16 Laxenburg j Peci“7
