Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

IV. Note – patrimoniu

INSEMMÄRI MANUSCRISE FE О ISTORIE... A LUI PETRU MAIOR

LIVIA TODORAN

Reprezentant de frunte al $colii Ardelene, Petru Maior publica la Buda in 1812 Istoria pentru inceputul rom&nilor in Dachia, „sintezä a efortului intelectual al epocii luminilor ?i a unei experiende politice sävir?itä de generalia Supplexului“1, carte räspinditä pe intreg teritoriul loeuit de romám.

Un exemplar al acestei Istorii pastrata la Biblioteca Jude^eanä Mure?, Fondul „Teleki-Bolyai“ sub cota 20.725 poartä insemnärile de proprietate а 8 posesori, о parte dintre ei notínd pe paginile acesteia frinturi de gínduri, impresii de cälätorie, evenimente personale sau care vizeazä о intreagä col ecti vitate. Astfel din insemnarea lui Vasil Ra^iu fäcutä in limba romänä cu alfabet chirilic pe foaia de gardä: „Aceastä

Istorie iaste a mea cel mai gios numit ?í am eumpärat-o cu báni drepp 36 argind(i) de la Jurca Evu din Valea Albä2 3 la anul 845. $ard:{ Au. 8 Anno 1845. Vasilie Rat, cantor unit Nemes Szemion“, afläm date aproximative despre p re túl cärfilor la data respectivä, preoum ?i faptul cä parohia $ard acceptase unirea cu biserica Roméi. Alte douä insemnári ale aceluia$i Vasilie Rapu contin textul: „Dinträ cärple lui Vasilie Rapu“ scnise о datä cu alfabet chirilic pe foaia de gardä ?i apói cu alfabet latin pe foaia de titlu. Guvintul „carple“, care apare in ambele texte, este scris ca atare, cu ä, in textul chirilic, dar apare sub forma „cherple“ in textul scris cu alfabet latin, ceea ce vine in sprijinul ideii cä la mijlooul secolului al XIX-lea ortográfia románeascä cu alfabet latin era departe de a fi fixatä. ln sprijinul acestei afirmatii vin ?i numele: „Szemion“, „Visza Szolomon“ in care fonemul „s“ este scris „sz“ ca in limba maghiarä.

Pe verso-ul foii de gardä se aflä „Lnsämnarea stapilor din Abrud cind la 1827 am cälätorit la Viena sau Bed“4. Este de fapt un mic jumal de cälätorie care cuprinde toate localitäfile prin care a trecut autorul insemnärii pe teritoriul Transiivaniei, apoi pe cel al Ungariei ?i Austriei

1 Ghi?e, D. Teodor, P., Fragmentarium iliiminist, Cluj, 1972, pg. 179.

2 Cätun al satului Bucium, jud. Alba, v: Suciu, C. — Dicfionar ishoric al loca. litäpilor din Transilvania Bucure?ti 1968.

3 $ard jud. Alba in: Suciu, C. op. cit.

4 Denumirea maghiarä a ora$ului Viena