Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
IV. Note – patrimoniu
462 CARMEN MUNTEAN 2 de Veress Endre (1 868—1 953), publicate de Biblioteca Academiei de $tiinte din Budapesta ín 1 982.2. Cele mai multe cärfi románejti s-au tipärit in timpul corifeilor $colii ardelene: Samuil Micu Clain, Gheorghe §incai ?i Petru Maior, personalitati de mare valoare,3 care au fost angajafi in calitate de cenzori si corectori la sectia romána a tipografiei. Cär^ile apärute de sub teascurile acestei tipografii au un confinut istoric, filologic, ^tiin^ific, filozofic, astronomic etc. Importen ta cärtilor istorice §i filologice consta in faptul cä autorii lor süsüin originea romanä §i continuitatea neintreruptä a poporului román pe teritoriul vechii Dacii, latinitatea limbii sale si in consccinfä pledeazä pentru unitatea poporului intr-un stat national. Cärtile tipárite ín tipográfia de la Buda au avut о largä räspindire, fapt atestat de ampla $i autentica sintezä de documente a lui Veress Endre, semnalatá anterior. Lucrarea ne oferá informatii, relative, la preful unor cárti, la succesul sau chiar la insuccesul lor. Astfel, aflám de insistentele solicitári de gramatici románe$ti ale renumitului profesor Eufrasin Poteca pentru uzul $oolii de la Sf. Sava din Bucure?ti,4 ca $i ale lui loan Piuariu Molnár pentru dicfionarul lui Vasile Colo$i5 6 §i cá nu numai Zaharia Carcalechi a fost achizitionarul $i ráspinditorul cärtilor din Buda in Transilvania, Muntenia $i Moldova ci $i alti librari din Sibiu, Bra$ov, Bucure$ti, Craiova §i Ia$i. Din bogata listä a cärtilor tipárite la Buda, cu valoare circulatorie, in special ín Transilvania, unele au fost achizifionate de amatorii literaturii $i culturii, indiferent de limba scrierilor. О carte tipáritá la Buda si aflatá in colectia bibliotecii noastre este cunoscuta lucrare a lui Dinicu Golescu Insemnare a cálátoriei meleJ' Lucrarea este rezultatul a trei ani de activitate, tipáritá fiind in 1826. Este о carte de drumetie, care se distinge printr-un simf deosebit de observafie si prin intenfia autorului de a reda tot ce vede in tárile europene pe unde pa$ii sáá íl poartá, comparindu-le cu cele existente ín tara sa. Un element novator il constitute índemnul sáu permanent de a contribui la indreptarea situatiei din tara sa. Cartea degajá un sentiment de dragoste fatá de poporul ^i fara sa. Cartea a avut о explicabilá circulatie in Muntenia si Moldova, cititá de vírstnici ca $i de tineri. A fost retrasá din circulatie ín zóna Ungariei, deoarece in cursul lucrárii autorul a mentionat un caz dezagreabil petrecut in familia grofului Beleznay7. 2 A Budai Egyetemi Nyomda román kiadványainak dokumentumai 1780—1848. A dokumentumokat gyűjtötte, összeállította és ismertetőkkel ellátta Veress Endre (Documente din 1780—1848 ale tipáriturilor románesti din Tipográfia Universitátii din Buda editate de Veress Endre), Budapest, 1982. 3 Istoria literaturii románé, Vol. II, Bucure?ti, 1968, p. 30. 4 A Budai Egyetemi Nyomda... p. 365. 5 op. rit. p. 245, p. 259. 6 Golescu, Dinicu, Insemnare a cálátoriei mele,fácutá in anul 1825, 1826, Buda, ín Cráiasca Tipografie a Universitátii Ungare, 1826. 7 idem. p. 162.
