Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
I. Arheologie
11 HIDRONIMUL MARIS = HIDRONIMUL MURE?? 43 Dacia cä dupä Herodot ?i Strabon dl se varsä, in mod eronat, nu in riul Tisa, ci in fluviul Dunärea. Or lucrurile, poate, nu stau tocmai a?a; nicieum nu este exclus cä cei doi antici pomem^i sä nu fi fäcut nid о gre§ealä, ci sä fi redat intocmai adevärul. Pe baza un or constatári de geografie anticä, care insä pinä аошп — din nefericire — nu au fost folosite pentru rectificarea unei eroni a istoricilor modemi, este sigur cä pe teritoriul Daciei, mai precis in acélé tentorii extracarpatioe ale Daciei, unde dupä „nomenclatura“ obisnuitä greceascä locuiau ge^i (homoglottoi, adicä de aceea^i limbä cu dacii), mai existase incä un nume de riu Maris. Rämine de väzut, care era riul cu acest mime, tara geto-scitä pe care о sträbäteau necontenit..Em. Condurachi (Coloniile greceyti din Dobrogea in epoca arhaicä (sec. VII—VI i.e.n.) — Coloniile grecefti din Dobrogea in epoca clasicä (secolul al V~lea i.e.n.f, in Ist Rom, vol. I, p. 169—170 mentiona urmätoarele: „ ... Färä indoialä insä cä activitatea comercialä a ora^elor pontice [in epoca arhaicä] nu s-а limitat numai la teritoriul dobrogaan. Descoperiri fäcute la nordul Dunärii, la Zimnicea, dar si la Bärbo?i si Frumusita in sudul Moldovei sint о dovadä in acest sens. Descoperiri monetäre indicä, de altminteri, faptul cä activitatoa comercialä a negustorilor histrieni s-а indreptat cu precädere spre Moldova, urmind inainte de toate cursul marilor riuri, Prutul si mai ales Siretul. In epoca urmätoare [cea clasicä] aceastä activitate va cuprinde intreaga zonä dintre Dunäre $i Cnrpati..Intorcindu-ne la problema noasträ principalä mai trebuie mentionat cä in privinta identificärii Muresului cu sectorul inferior al riului Tisa, incspind din dreptul actualului oras Szeged (in epoca romanä localitatea Partiscum) $i pinä la värsarea lui in Dunäre, insu?i G. Téglás se contrazice, deoarece subtitlul capitolului I al lucrärii sale (Informafiile cele mai vechi ale grecilor asupra (inutului Dunärii. Opinia lui Herodot asupra Dunärii) este urmätorul: Herodot nu a cunoscut cataractele fluviului de la Cazane $i Portile de Fier.. .»■ (Accentuarea n.n.). Dacä nu le-а cunoscut pe acestea, cu atit mai pupn putea sä aibä informatii asu. pra cursului inferior al Tisei — dupä cum am prezentat — infundat in niste mla$tini aproape nemärginite! (Cf. op. cit., p. 12—14, 21, 23—24). Pentru V. Pirvan, concentrarea descoperirilor de facturä sciticä pe cursul mijlociu al Muresului $i Txrnavelor dovede$te prezenta unui grup scito-iranic in Transilvania, pätrunsi aici prin pasurile Carpatilor Orientali, agatirsii locuind la riul Máris (Getica, p. 7, 25, 225—223 etc.). IdentificinduT cu agatirsii, grupul este considerat о enclavä, incheindu-si existenta in veacul al IV-lea i.e.n. Dupä N. Iorga, agatirsii, о ramurä a scitilor iranieni, ajung in Transilvania, pe riul Máris [Mures] (Cf. lstoria romani. lor, Bucuresti, 1936, p. 94 si urm.). Aceea$i aserfiune apare si la C. Daicoviciu (La Transylvanie3, p. 31—41), la I.H. Cri?an (Un akinakes inedit din Muzeul Fägära?. Considerafiuni asupra grupului scitic din Transilvania, in OitiD, p. 121; idem, Ceramica daco-geticä cu specialä privire la Transilvania, in seria Biblioteca Muzeelor, nr. I, Bucuresti, 1969, p. 22, 25—26); H. Daicoviciu (Originile statului dac, in Sesiunea de comunic'äri ftiinfifice a Muzeelor de istorie, decembrie 1964, vol. I, Bucuresti, 1971, p. 247); V. Vasiliev (Scifn agatirsi pe teritoriul Romäniei, Cluj-Napoca, 1989, p. 7, 10. 11, 138) etc. Din rindul eruditilor sträini amintim doar pe J. Melich, op. cit., p. 52—59, 64, 69, 262; I, Kniezsa, Erdély víznevei, in seria ETI, Évkönyvei, [Cluj], 1942, p. 21; idem. Die Gewässernamen den östlichen Karpathenbeckens, in Ungarischen Jahrbücher, XXIX, 1943, p. 192; S. Szädeczky-Kardoss, The Name of the River Tisza, in Acta Antiqua Academiae Scientiarum Hungaricae, II, 1—2, 1953, p. 78, 79, 95. In privinta toponimelor $i hidronimelor de origine iranianä de la női din tarä, cf. A. Riza, Concordances lexicales entre éléments roumains anciens et éléments relevant des aires iranienne et caucasienne, in Studia et actv orientalia, VIII, 1971, p. p. 29—44; I. Ronca, Presunti о probabli iranismi nell’ona. mastica daco.getica secondo la Geográfia di Tolomeo, in Dacoromania, I, 1973, p. 237—251.
