Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

IV. Note – patrimoniu

444

ANA MARIANA OLTEAN

2

lor simt greu de clasficat conform criteriilor moderne. Este prezentä literatura, lingvistica, astronomia, arta militarä, medicina, geográfia, istoriografia anticä. Autarii greci sint reprezentál atit prin opere individuale (Plutarchos cu 14 volume, Esop cu 3 volume, Platon cu 4 volume, Isocrate, Hermes Trismegistus, Proclus ?i Galenus Claudius cu cite 3 volume), cit $i In volumele de antologii. Din colefia autorilor latini cele mai reprezentative opere sint cele 11 volume ale lui Cicero, 7 volume ale lui Нотами, cite trei volume ale lui Persius Flaccus, Jornandus, Juvenal, Apuleius, Plaut, Virgiliu, Titus Livius, Suetonius §i cele 10 volume de antologii.

Cele mai pre^ioase sint edi|iile princeps, sau edi^iile rare, multe insolite de comentariile savante ale lui Erasmus Rotterodamus, Philippus Melanchton, Henricus Stephanus, Johannes Serrari, F. Morell, Joachimus Camerarius, Aldus Manutius. De exemplu:

— Cicero M.T. Opera Philosophica, Strassburg, 1584, in 2 volume, adnotatä de Erasm de Rotterdam §i Opera omnis, Paris, Robertus Stephanus, edi(iile din 1539 §i 1566;

— Aesopus, Fabulae, Venetiae, Aldus Manutius, 1505 §i editia din 1564, apärutä la Leipzig, comentatä de Joachimus Camerarius;

— Appianus, Romanae Historiae, Lugduni, Sebastianus Gryphius, 1551, editie rarä;

— Marcellus Sidetes, Medicina ex Piscibus, Parisiis, 1591, interpretat de F. Morellus.

— Plautus, Comoediae, cu comentariu de Bernardus Saracenus §i Ioannes Petrus Valla, Venetiis, per Lazar Soardum, 1511, editie rarä.

— Plato, Opera Omnia, Genevae, Henricus Stephanus, 1578, interpretat de Johannes Serranus, in 3 volume.

— Plutarchos, Opera Omnia, Genevae, Henricus Stephanus, 1578, interpretata de editor, in 3 volume;

— Horatius, Opera, Basileae, Henricus Petrus, 1555, comentatä de Acronius §i Porfirius;

— Titus Livius, Historiae (Ab Urbe Condita), Moguntiae, Johannes ßcheffer, 1518.

Dinire tipäriturile secolului al XVI-lea un interes deosebit reprezintä, atit din punct de vedere al frumusetii execu(iei, cit ?i a raritä^ii, cär^ile ie?ite din atelierele vestitior tipografi. europeni, constituind о valoare bibliograficä deosebitä.

Analizmd spa(iul geografic in care au fost itipärite aceste cär(i putem constata cä pe primul loc se situeazä tipografiile din Germania, cu 105 volume. In primele decenii ale secolului al XVI-lea Baselul a devenit un centru important al umanismului european, mai ales dupá ce s-а stabilit aici Erasm de Rotterdam. In „Bibliotheca Oässica“ existä 83 ti(pärituri din Basel, 21 provenind din atelierul Froben. Listele editoriale sint constituite aproape exclusiv din lucräri latiné §i grece?ti purtind embleme cu $arpele $i pörumbita. Aici au väzut lumina tiparului lucrärile iui Hieronimus: Opera cum argumentatio et scholiis Desiderii Erasmi, 1516, in 9 volume, edi(ie princeps;