Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
III. Etnografie
11 CERAMICA IN SULURI DE LUT 427 labil a$ezate. Porii mari ai ceramicii, prin introducerea de mult nisip in componenda pástéi permite dilatarea bruscä färä ca peregi vasului sä crape. Peste un aranjament initial de un strat de bime ^i un strat de lemne de fag, se a?eza un rínd de oale peste care urmau din nou lemne §.a.m.d. Oalele se a$ezau in cuptor cu ajutorul unui bät, de aceea toate erau dispuse cu deschizätura spre gura cuptorului, iar ín timpul arderii se mai introducea §i in vase cite un täciune. Prin acest sistem de ardere se explicä culorile diferite ale vaselor dupä räcire: cärämizii, cärämizii-negricioase ?i negru-gri, datoritä diferentierilor de oxidare a oxizilor de tier din lutul vaselor. ln afara modului de ardere, culoarea neagrä se mai datora §i folosinted indelungate a vasului. Intregul sistem de ardere al vaselor se ilustreazä prin numeroase piese din colectie, care au culoarea predominant neagrä, dar prezimtä portiuni de culoare ro$ie. Trebuie sesizatä о altä problema legatä probabil de modul de ardere: in portiunea de culoare cärämizie, majoritatea vaselor prezintä cräpäturi evidente in retea. Este posibil ca aceste cräpäturi din portiunile cu ardere oxidantä sä se datoreze incälzirii bru?te a suprafetei, la о temperaturä mai ridicatä decit in celelalte portiuni ale vasului, precum §i о räcire bruscä, vasele nefiind acoperite uniform cu cärbuni $i cenu$ä (?). Cricäluirea, este о operatie de tratare a vasului cu un terei pentru а inchide porii din continutul pastei, dind impermeabilitate vaselor. Dupä descrierea lui Fl. B. Florescu cricäluirea se realizeazä in felul isrmätor: cind cuptorul se räceste putin, se umple о covatä cu apä caldä in care se puneau tärite de griu. In terei se introducea fiecare vas scos din cuptor. Informatori,i descriau: „Oala cind о scotea din cuptor era ro$ie cum e járul, .?i о tipa in covata cu tärita de griu $i о invirtea acolo. Sä fi väzut cum fierbea apa in covatä! О invirtea о tirä о lua ?i punea alta“. ln anul 1936 A. Filimon prezenta operatiunea de cricäluire in mod sensibil diferit de cel cu 20 de ani mai tirziu, cules prin informatii. El spunea: „Vasele se scot din euptor $i in stare fierbinte se pun intr-o covatä, se presarä cu täritä $i se toarnä peste ele apä fierbinte. Dupä ce apa s-а räcit se scot oalele din covatä ?i se dau folosintei“. ln cercetärile de acum, urmasii olarilor deelarä cä au certitudinea cä pe lingä tärita de griu se mai cernea „incä ceva“ in tereiül din covatä, färä a putea preciza ce fei de igredient era folosit. Prin tehnica de realizare a vaselor in suluri de lut se explicä ?i greutatea mare a lor ín comparatie 'cu vasele de aceea?i capacitate lucrate la roatä (La oalele cu 2 torti greutatea variazä intre 5—7 kg.). Desfacerea modul de utilizare Faptul cä ceramica in suluri de lut este foarte putin cunoscutä in alte regiuni, sau chiar zone invecinate, dovede$te pe de о parte cä producta era restrinsä, pe de altä parte cä aria de desfacere era redusä. /
