Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
III. Etnografie
428 AURELIA DIACONESCU 12 Toate informabile converg spre ideea cä desfacerea se limita la Valea Mure$ului, iar transportul vaselor se fäcea in spate cu desagii, sau se cumpärau de acasä de la olari. In general vasele erau schimbate „pe bucate“ (cereale n.n.) Aria de desfacere se intindea spre Lunca Bradului, pe Valea Murapului in jos pinä la Reghin, iar dán zonele colinare ale Cälimanilor sínt pomenite satele: Dumbrava, Ripa, Bistra etc. „La Ripa de Sus D-l Filimon a aflat tipurile de vase preistorice arse din argilä §i utildzate pinä in timpurile de fatä“.20 In aria restrinsä de desfacere, vasele din suluri de lut erau aprecäate ?i cäutate prin calitäble oferite de grosimea pereblor, sau porozitatea pástéi. $i pentru cä in zilele noastre foarte ргфп se mai cunoa?te despre modul de utilizare al acestor vase, eredem cä cel mai nimerit este sä oferim spieuiri din consemnärile mai vechi care justificä importanta ?i cäutarea care au avut-o in trecut. „In oalele fäcute din benzi se gäteijte tocana, fasolea, sarmalele ?i gälu?tele, dind mincärurilor un gust specific. In lespezi cu picioare sau färä, se fac scoverzi $i dätite.“21 In acest tip de vase „se gätea tooana; sub altä formä carnea se ргеgäte?te numai la frigare. Pasta amestecatä cu nisip inghite gräsimea dind mineärii un gust specific. In vasel-e mari (se fierbeau) sarmale ?i mämäligä. In ceaunul de fier se fierbe apa, hirgäul se infierbintä, se toamä apa, se face mämäliga mai gustoasä“22. „Voluminoasa oalä pentru fiert varzä!... Cu dt e mai veche $i mai poroasä cu atit e mai bunä »gälu?ca« (sarmaua n.n.) ce fierbe in ea. De ce oare? ... Poate ... cä de eite őri a fost pusä in funebune de atitea ori pere^ii ei porcai au absorbit din gräsimea confinutului. Odatä ajunsä la saturate oala incepe sä restituie din gräsimea acumulatä noilor fierturi, astfei cä varza $i fasolea fiartä in aceastä calä miraculoasä va avea aromä cu care se »fälea« (mindra n.n.) gospodina (...) cam aceia$i explicable pentru cratita de lut innegritä de fum, ce stä pe trei picioare pe vatra deschisä. Ce jumäri (päpäraie) delicioase $i ce pläcinite (scoverzi) minunate ies din pintecele ei, cind acestea se coc deasupra cärbunilor (täciunilor) aprin§i dar färä flacärä. Ce päcat cä säteanul mure$ean (...) asemenea bunätäb nu gustä decit in zile mari ori la läsarea postului.“23 Aceastä ultima af irmatie confirmä poate incä odatä faptul cä aceastä categorie de vase era folosit de oameni säraci, a?a cum reiese ?i din informabile actuale, cä inclusiv cei ce le realizau erau oameni säraci. Cu iprdvire la modul de intrebuintare, cercetärile din 1955 consexnneazä cä daeä oala se infierbintä „fierbea singurä in mijlocul cäsiii.“ 20 Laurean Some?an, Viapa umanä in regiunea Munpilor Cälimani in Lucrärile Jnstitutului de Geografie al Universitäpii din Cluj, Vol. VI, 1938, p. 51. 21 Aurel Filimon, conferin(a citatä 22 Aurel Filimon Contribupiuni... p. 24 23 I.C. Murä$anu, Cronica... p. 54.
