Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
III. Etnografie
426 AURELIA DIACONESCU 10 Semnele de mester О problemä importantä care se cere clarificatä de cätre specialists in legäturä cu vasele in suluri de lut, este aceea a semnelor de mester. Despre posibila existente a semnelor de mester la acest tip de vase nu se pomene^te in literatura de specialitate. О simplä insemnare a lui A. Filimon a determinat о examinare mai atentä a vaselor din со1ефа sec^iei etnografice din Tg.-Mure$. In lucrarea „Contribufiuni la vechimea romänilor ín Ardeal, face urmätoarea afirma^ie cu privire la vasele ín suluri de lut: „Fiecare sat í$i avea olarul aplicind §i »semnul« pe vas“ (pag. 24). Nici un detaliu mai múlt. De la aceastá consemnare §i pina la a afirma cu certitudine existenfa semnului de mester ar fi un act de maré índráznealá. $i totu$i studierea vaselor ne duce inspre aceastá idee. La citeva dintre vasele cu о toartá sau cu 2 tor^i pe umárul tor^ii apar cercuri imprimate (1, 3 sau chiar 10 asemenea cercuri diferit dispuse). Indiferent de modul de dispunere dimensiunea este egalá. О alta observatie ce se impune prin studiul vaselor, este aceea cá la о serie de piese, la baza tortilor se aflä imprimatä in pastä eite о alveolä eircularä. (Inv.: 1510; 1515; 1524; 1526; 1528; 1529; 1542; 1543; 1477; 1476; 1485; 1489). Prezen^a acestor alveole la baza tortái, ar putea fi interpretata nu ca un semn de merter ci eventual urma unei unelte de lucru cu care se presa toarta in momentul lipirii ei de corpul vasului. Dar si aceastá presupunere poate fi infirmatä de apari^ia acestor alveole la baza unei singure torti (de$i vasul are 2 torti), sau pe о singurá toartá 3 asemenea alveole circulare imprimate in pasta crudä. Douá dintre vase prezintä ?i alveole circulare la baza tortii $i cercuri imprimate pe umárul tortii. Un vas prezintä pe umárul tortái cite douá linii perechi, ce ar putea fi interpretate drept semne de mester. Cercetarea actualá din térén aduee о informatie care meritá consemnatá. Nepotul oláritei citate, í§i aminte?te cu certitudine, cá la terminarea unui vas, olárita aplica un semn pe toarta lui spunínd: „Asta-i de la Savina“! Aceastá expresie vine in sprijinul ideii existentei semnului de mester, reprezentind de fapt ceea ce afirma olárita — identificarea célúi care a realizat-o. Uscatul vaselor In afara faptului cá vasele se uscau „un timp“ la loc umbros, nu se mai pót culege prea multe amánunte legate de aceastá etapá. Uscarea era necesará pentru ca apa din componenda pástéi prin transformarea in vapori prin íncálzire, sä nu spargá vasele. Arderea vaselor (cf. cercetärilor lui Fl. B. Florescu) Faptul cá vasele se a?eazä deja in cuptorul íncins, nu ar putea avea altá explicadie, decit cá prin forma cuptorului (semisferoidal alungit si färä ventiladie) olarul ar putea aprinde cu greu lemnele, cu oalele ín prea-
