Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
III. Etnografie
9 CERAMICA IN SULURI DE LUT 425 másura inaintärii cu lipirea. Rezultä deci cä acest tip de roatä nu poate fi incadrat intre rotile cu „miscare inceatä“ ea neproducind lucru mecanic, avlnd doar rol de suport §i vector. La vasele la care netezirea finalä nu a fost prea insistentä se poate observa racordarea initials a sululud de fundul vasului. (Inv. 1521; 1543). Faza a VI-a cuprinde ac^iunea de finisare a vasului. Atit lipirea de marginile ridicate ale fundului, cit $i traseul spiralat al sulului de lut lasä imperfectum pe perein intemi sau externi ai vasului (Inv.: 1 491; 1 475; 1 481; 1 493; 1 489; 1 482; 2 571; 1 542;1 533; 1 529). Cercetärile lui A. Filimon sesizeazä douä feluri de netezire a vaselor: direct cu mina, sau prin intermediul rotii, „a$ezatä ре о lai(,ä §i se invirte cu degetul“. La о serie de vase din colectie se pot identifies traseele sulurilor ?i grosimea lor. Unul din vase (Inv: 1478) are partea superficial ciobitä ре о buna suprafata, spa(iu in care sínt evidente suprapunerile sulurilor de lut $i lä(imea lor. Prin studierea vaselor din colec(ie se pot identifies о suitä de piese, care dupä pärerea lui A. Filimon nu ar fi fost lucrate la roata suport ci direct cu mina. Ele se caracterizeazä prin grosimea mai mare a pere^ilor, asimetrie mai pronun^ata, adentificarea spiralelor in structura perefilor (Inv.: 2571; 1521; 1531; 1544; 1545; 3934). Aprecierile lui Filimon sint sustinute de informatorii actuali — urinarii oláriáéi Savina Olari, care süsüin cä au lucrat vase ?i direct cu mina „atunci cind li s-а luat roata (?)“, completind cä aceastä categorie de vase erau „hídé“ (asimetrice, nefinisate n.n.). Faza a VU-a consta in lipirea tortior la oale $i cäni. Tortile vaselor din colecta studiatä sint atlt in bandá cárculará (22 buc.) cit §i in bandä latä (29 buc.), amlbele tipuri de torti fiind foarte viguroase. Cu excepta aoestei ultime faze, nici una dintre etapele de lucru descrise nu este caracteristicä ceramicii lucrata la roata, rezultind cä cele douä tehnici au fost independente una de alta. Omamentarea In aceastä privintä consideram necesar a porni de Ia informat ile lui Aurei Filimon care stabiles о categorie a vaselor care se realizau färä roata suport, $i о a doua categorie care se deosebeste de prima „prin faptul cä netezirea se face cu ajutorul unei roate“, subliniind: „Aceste vase sint ornate cu douä linii orizantale $i sint ceva mai reunite decit prfi-t mele“19, Cercetärile Iui Fl. B. Florescu, identificä pe teren sistemul de omamentare realizat cu un „gätej“ in pasta crudä, ce poartä numele de „ruva?“. 19 Aurei Filimon Originea artei populare rom&nefti, conferintä sustinutä la deschiderea Lunii Tg.-Mure?ului 1936, Arhiva Complexului muzeal Tg..Mure?.
