Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
III. Etnografie
412 VALÉR POP 2 te purini, 2—3 famffii intr-un sat care erese oi pentru valorificarea produselor acestora pe pia^á. Cei care au cite 100—200 de oi de regula sint ciobani de meserie. Ei isi valorificä produsele in pie^ele ora.^elor ТорГЦл. Reghin, Bistri^a, Tirgu-Mure? sau in alte ora$e mai indepärtate3 4. Ca atare fenomenul pastoral trebuie analizat in func^ie de aceste aspecte locale. Despre importanda pästoritului in ansamblul ocupadional local ne relateazä geograful Laurian Soméban cai’e a cercetat aspecte ale pästoritului in aceastä zonä. El afirmä cä: „Astäzi agricultura este exercitatä pe о scarä destul de intinsä, totu$i pästoritul este considerat drept cea mai onorabilä ocupal-iune. Acest lucru se poate vedea din názumfa gospodarilor de a avea cít mai multe vite .^i oi, pentru cä bogäfia ior se considerä dupä numärul capetelor de animale pe care le au. Ciobänia in ia[a sätenilor este privitä ca cea mai onorabilä ocupadiune“/* Luind in consideradie condidiile geografice §i modul de furaiare а animalelor pe tot parcursul anului, considerärn cä in zona Munfilor Cälimani s-а folosit un siingur tip de pästorit, ?i anume cel sedentär cu douä variante: sedentär local ?i pendular, denumit ?i local-zonal. Calendarul pastoral cuprinde douä etape distincte: váraiul in sat (pe islaz, pä?une sau miri§te) ori pe pä^unile alpine si iernatul ín vatra saíului (in gospodärie), sau in vednätatea sa imediatä la „ódái“, „colibi“5. Pentru iemarea animalelor condidia esendialä a fost din totdeauna recoltarea, prepararea $i depozitarea furajelor ceea ce a determinat a pari fia freeventä a unui nivel secundar de locuiire, cu caracter sezonier, in zona de finade, constind din colibi, ódái, darcuri $i chiar adáposturi pentru animale, räspindite in jurul Cälimanilor, in toate satele cu о economie agrarpastoralä. In funedie de modul de furajare a animalelor pe tot parcursul an;ului calendaristic intílnim mai multe forme de erörtere a animalelor: cre^terea liberä, ore$terea in turmä vara §i separat iarna, cre$terea ín turmä permanentä si cresterea in stabuladie permanentä (pe bazä de furaje. О formä arhaicä este aceea de cre$tere liberä a animalelor. Ea apare in comuna primitivä §i se dezvoltä in perioada de inflorire a ob^tilor tradidionale in condidiile practicärii asolamentului bienal sau trienal cind dupä 2—3 ani de folosindä ogorul neingrä^at, nemaiproducind decit in samulacrä (samulasträ) din boabele cäzute la recoltare era läsat sä se odihneascä, fiind folosit ca inima? (päsune) pentru vitele mari de lapte ori pentru cele tinere: videi, máéi, iezi, purcei etc., dar pentru culturä era desdelenit un alt ogor. Terenul era izolat de ogoare $i finade prin ingrädire iar animalele erau läsate über sä pä^uneze. Seara animaleie erau adäpostite in gospodärie ori inafara ei intr-un staul special amenajat. Un alt mod de cre$tere liberä a animalelor sitnt stavele de cai $i turmele de porci care pä^uneazä pe lingä stinele de oi de pe platóul Cälimanilor. 3 Laurian Soméban, Op. dt., p. 327. 4 Idem, p. 323, 324 5 Informator Vlaic Nichifor, Dumbrava, nr. 330
