Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
III. Etnografie
3 SISTEME DE PÄSTORIT 413 0 altá forrná de cre$tere a animalelor este ín turmá vara $i separat iarna, denumit de etnografi pástorit pendular. Este cea mai frecventá forrná de pástorit, ín general, ín fará, constituind un ciclu pastoral. Ciciül pastoral incepe primävara cind definátorii de oi le aduná in boteie (turme mai mici de cite 40—50 de oi) $i le päzesc pe rind, sau angajeazá un pástor care le pa$te pe ogoaxe, miri^ti, mádái?ti ?i pe islaz, de Ja topirea zápezii píná la ínceputul lunii mai.6 A doua etapá a ciclului pastoral incepe la sfirjitul lunii aprilie — inceputul lunii mai (in trecut era о datä fixä 23 aprilie, de Sfintul Gheorghe), cind, are loc adunatul turmei (strinsul oilor pe brinzá) ?i constituirea stinei7. Stina este о asociafie de tip cooperatist, о intovárásire a detinátorilor de oi. Cei cu oi mai multe, denumifi gazde, se ocupau ín trecut de problemele organizatorice privdnd angajarea ciobanilor, stabilirea cantitáfilor de brinzá $i urdá pentru о oaie $i contribufia proprietarilor pentru cumpárarea pásunii §i pentru retribuirea ciobanilor. Dintre gazde se alegea un cUrmaci (conducátbr) pare se ocupa de angajarea ciobanilor, a strungarului ?i a stárparului, el ocupind la stiná func(ia de baci ($ef de stiná), stina fiind о gospodárie (o unitate economicä) de sine stätätoare. Uneori $i baciul era angajat al gazdelor, el ocuplndu-se ín exclusivitate cu prepararea brinzei $i a mincárii pentru ciobani8. ín prezent problemele legate de organizarea stinei sínt de competenfa adunärii generale a cetäfenilor care hotárásc de comun acord contribufia dejinätorilor de oi, beneficiile la care au dreptul, angajarea ciobanilor, retribuirea acestora etc. Turma de oi, impreuná cu stina portativá, erau scoase pe hotarul comunei la cimp. La sfir$itul lunii mai turma pleacá la munte pentru várat, fiecare comuná avíndu-?i päjunea sa proprie, cum erau comurnele gránicere^ti őri arendínd-o de la alte comune sau de la barom9, actualmente de la íntreprinderea pentru gospodárirea pá^unilor. $ederea oilor la munte dureazá intre 11 §i 14 sáptámíni ín func(ie de climá. Pe la mijlocul lunii septembrie (ínainte pe la „ziua crucii“ — 14 septembrie) coboará turmele la vale pe plaiuri ?i pe vái. Dupá ce turmele ajung in sate pasc pe márrjti ?i málái$ti píná la sfir$itul lunii septembrie (la Simedru — 27 septembrie), cit timp sint mulse oile (stau pe brinzá), dupá care se face alesul oilor sau ie?irea oilor de pe brinzá. In continuare proprietarii le lasá acélóráéi ciobani, „ín tomnat“, pentru plata píná la cáderea zápezii, sau constitute boteie .?i le päzesc proprietarii pe rind10. Päsioritul montan este cel mai interesant din punct de vedere etnografic *i mai productiv din punct de vedere economic. Teritor,iul Munfilor Cálimani este constituit din patru regiuni naturale distincte: (inutul colinelor de la poalele vestice, tinutul depresiunilor din bazinul superior al Bis trióéi $i Defileul Mure$ului §i zóna muntoasá cu trei etaje: pá.sunile 6, 7 Informator Moldovan Dumitru, Gledin, nr. 252 8 Informator Viga Petru a lui Mondean, Stínceni, nr. 135 9 Laurian Soméban, Op. cit., p. 289 10 Informator Buruf Traian, Stínceni, nr. 164
