Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
III. Etnografie
9 BISERICILE DE LEMN DIN JUDETUL MURE$ I. 403 se inzestreazä patrimoniul láca^ului cu icoane, ca cele din 3 mai 1833 oferitä prin strädania familiei Pavel Samoilä ?i cea däruitä de Sandu Popovici din Iernutifaia cu datarea 14 februarie 1808. Desigur, a doua ipotezá ni se pare cä íntrune^te mai multe argumente pentru о datare cu termenul ante quem in corelape cu perioada 1810—1835. ín concluzie consideräm acceptabilá situarea construcpei inainte de 1810, iar decorarea $i inzestrarea interioarelor ín perioada 1810—1835. De altfel, plánul, stilul ?i anumite caracteristicá particulare privind metoda acoperirii spapilor ingäduie categorisirea acestui läca? drept edificiu conoeput ?i executat in secolul al XVIII-lea. Biserica este de plan dreptunghiular cu absida altarului;, nedecro$atá, cu trei laturi (Pl. nr. LXXXVIIa). Intrarea care functioneazá astäzi e ämplasatä pe latura sudieä. insä pe lingá aceasta mai existase о intrare ce comunica cu pronaosul, dar pe latura nordicä, care acum e astupatä cu grinzi. De asemenea, tot ulterior, a fost adäugatä о pnspä cu stilpi sculpta p, supralärgitä spre capätul de vest cu un fei de pridvor desehis, cu invelitoare proprie, supra:näl(atä de о clopotnpä cu fopor §i coif poligonal. 12. Biserica „Sf. Arhangheli“ din Troita. Biserica, conform $ematismului, dateazä din anul 1836. De?i nu apare in conscripta din 1760— 176246 47, decit casa parohialä, tot u?i, valorile patrimoniale pästrate: icoane impärätepi §i icoane de präznicar din secolul al XVIII-lea, о Evanghelie de Bucurepti din 1760 precum §i tradipa localä p structura constructiva (7,60X3,45X1,95), ne face sä о datäm la sfirptul secolului al XVIII-lea. Biserica este de plan dreptunghiular, cu absida nedecro.^atä, poligonalä, cu trei laturi. Un pridvor a fost adäugat ulterior pe latura de vest; intrarea se face pe latura de vest; clopotnita, separata, preväzutä cu coif, este situatä in partea de nord-vest fa(ä de bisericä. 13. Biserica „Sf. Arhangheli“ din Sinitor. Biserica dateazä din secolul al XVIII-lea48. Tipul de plan este dreptunghiular, cu absida nedecro$atä, poligonalä cu trei laturi (Pl. nr. LXXXVilla). Clopotnita, pe douä nivele, este separatä de bisericä. Intrarea se face pe latura de sud. In anul 1981 biserica a fost strämutatä in mijlocul satului; tot atunci ea a fost renovatä. 14. Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din Valea Largä. Conform tradipei locale ea a fost ridicatä ín anul 169549. Este menponatä in conscripti a din 173350 $i in conscrippa lui Buccow din 1760—176251. Biserica este de plan dreptunghiular cu absida nedecro^atä, poligonalä, cu trei laturi. Pe latura de vest, deasupra pronaosului, existä un turn clopotnita. Intrarea se face pe latura de vest. 46 Seiatism, Blaj, 1900, p. 436. 47 Virgil Ciobanu, op. cit., p. 684 48 Eugenia Greceanu, op. cit., p 46—47 49 Istoricul parohiei 50 Sematism, Blaj, 1900, p. 380; Idem, 1932, p. 120 51 Virgil Ciobanu, op. cit., p. 640
