Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
III. Etnografie
404 TRAIAN BOSOANCA 10 15. Biserica ,,Sf. Nicolae“ din Valea Larga. BLserica dateazá din anul 183652. Ea infät?eazä un plan dreptunghiular cu absida nedecro$atä, poligonalä cu trei laturi. Perein, atit la exterior cit ?i in interior, sínt tencui^i. Intrarea se face pe latura de sud. О clopotnifä se aflä pe latura de vest. Bisericile de plan dreptunghiular, cu absida poligonalä nedeecro$atä cu trei laturi formeazä un grup destul de important in jude(ul Mure$, numärind 15 exemplare. Din acestea doar patru au clopotni(e deta$ate de bisericä (Petea, Chinciu?, Cräciune§ti §i Troika). Intrarea pe latura de sud se aflä la opt biserici (Petea, Oroiu, Bernadea, Chinciu?, Cräciunesti, Bobohalma, Rästolifa $i Sinitor), iar pe latura de vest la $apte biserici (Sintandred, Beica de Jos, Läpu$na, Trei Sate, Troika, Valea Largä). De remarcat cä la bisericä din Rästoli(a exista о intrare pe latura de nord, astäzi inchisä. Prispe intilnim la opt biserici (Petea, Oroiu, Chinciu$, Läpusna, Cräciune^ti, Bobohalma, Rästolita, Sinitor). Din acestea doar douä au prispe originale (Lapulna §i Cräciune^ti). Pridvor au un numär de sapte biserici (Oroiu, Sintandrei, Beica de Jos, Läpu.sana, Trei Sate, Rästolita, Troiya). Pridvoareie la toate aceste biserici au fost adäugate ulterior. Trei biserici n-au nici pridvor nici prispä (Valea Largä, Bernadea, Valea Largä). III. BISERICI DE PLAN DREPTUNGHIULAR CU ABSIDA POLIGONALÄ NEDECRO$ÄTÄ, CU CINCI LATURI 1. Biserica „Sj. Arhangheli“ din Sinmärghita. In privinta.istoriei sale documentele vorbesc despre existen(a unui läCa§ in Sinmärghita incä in cursul secolului al XVIII-lea: ín 173353, 175054, 1760—1762p5 ?i 180556. Urmätoarea men tune pro vine din anul 182657 si dä de stire cä paroh era Gheorghe Rächitä, de pästorirea cäruia se leagä inceperea matricolelor $colare. Fatä de aceste informati inscriptia de pe spatele iconostasului face cele mai exacte precizäri, nu in legäturä cu constructa clädirii, ci cu impodobirea ei, arätind cä aeeasta s-а petrecut in 1838 $i e opera zugravului Porfirie lui Leon Feisa58. In lipsa altor informati pentru datare luäm in considerare partiul, sistemul ín care a fost construitá si dimensiunile, care dacä le coroboräm cu anul 1733, cind e atestatä prima oarä biserica, atunci inceputurile sale le putem plasa la sfir?itul secolului al XVII-lea $i inceputul secolului al XVIII-lea. 52 Sematism, Blaj, 1900, p. 330—381 53 Áugustin Binea, Din istoria románilor..., p. 357 5< Idem, Statistica románilor ardeleni din anii 1750..., p. 279 55 Virgil Ciobanu, op. cit., p. G43 56 Gagyi Eugen, op. cit., p. 58 ^ Sematism, Blaj, 1900, p. 387 53 ,,-au zugrävit aceastä si'íntá bisericä cu toatä cheltuiala dumisale A na Но. däji(a, fiind paroh satului Rá. hitű Gheorghe cbratár Liju Dumitru fát Vodá loan. Zugrav Porfiri lui Leon Feisa, anul 1838“.
