Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
I. Arheologie
36 ISTVÁN FERENCZI 4 A f i r m a t i a ambilor autori, deci, coincide! Strabon, pe deasupra, serié, in acest context, de$aragetilorí?i n u a daci- 1 о r, informatie care pledeazä tot pentru teritoridle extracarpatice ale Daciei. [Sä nu oiitäm cä Strabon este acéla care mentioneazä prima datä deosebirea minima, dar totu$i existentä íntre daci, pe de о parte, §i geti, pe de altá parte, precizind cá ei vorbesc aceea$i limbä [VII, 3, 13 (C. 304)] !] Este foarte adevärat cá principala operá a lui Strabon, intátulatá Geographia, terminata ín anul 18 e.n. $i pästratä in cea mai maré parte, folose$te $i izvoare literare mai vechi, dar toate acestea sint de prima minä: Eratostene, Artemidor, Apolodor, Megastene, Nearh, Posidoniu, pe care autorul le puné in valoare in chip inteligent. Astfel, Geographia sa ne apare astäzi cea mai completá §i competenta seriere de acest gén asupra lumii vechi, cuprinzind §i informari de valoare referitoare la regiunile locuite de daco-ge^i. Afirma^ia legatä de värsarea ríului Máris in Istru, de altminteri, pare sä fie intäritä de un pasaj scurt din textui operei principale a lui Strabon, pinä acuma neglijat pe nedrept. Dupä ce autorul antic ne dä de $tire cä prin [;ara ge[ilor cturge riul Márisos, care se varsä in Dunärea de Jos considera necesar a mentions: <Ь rác itapaoxsuác avsxójxtCov ot 'Ршцсшн та? npö? tóűv nólsixov— „ ... pe aoesta [adicä pe riul Márisos] i.ji fäceau romanii aprovizionärile pentru räzboi. . Aceastä precizare, probabili, este о aluzie Ia campania generalului Marcus Vinicius7. In legatura cu premisele istorice ale acestei campanii militare trebuie $tiut cä äbia se potolise räzboiul pannoniäor cu romanii din anii 13—11 i.e.n., cind dacii invadeazä Pannonia, impiediemd paralel cu revolta dalmapilor impotriva birurilor, inchiderea por^ilor templului zeului Janus8. Räspunsul la aceastä invazie este expedifia generadul'ui M. Vinicius, care ii infringe pe atacatori ín [ara lor de ba$tinä $i-i urmäre§te pe Máris pinä in inima Daciei9. Dupä pärerea noasträ este foarte greu de inchipuit ca un corp expedifionar roman sä fi maintat pe apeie riului Tisa pinä in dreptul ora§ului actual Szeged (R.P. Ungarä), apoi in amonte pe valea Mure$ului de jos §i mijlocii, pinä in apropierea sistemului de cetä^i dacice din aripa de vest a Mundil or Sj»urianului. Oricit de bine organizat ?i aprovizionat sä fi fost oorpul expedifionar roman, dupä pärerea noasträ este de neinchipuit cä a putut sä pätrundä pe о distanda de peste 320 km (socotiji in linie dreaptä!) fatä de linia de bazä a expediri ei, linia Dunärii. Poate cá gre.;.im, dar ni se pare ou tótul imposibilá efectuarea unei expedifii militare de о asemenea anvergurá, mai ales dacá |inem cont ?i de faptul — 7 Cf, Fr. Miltner, Augustus1 Kampf um die Donaugrenze, in Klio, XXX, 1937, p. 2П0—226. , 8 Cassius Dio, Rhomaiké historia, LIV, 36. 9 C. Daicoviciu, Aparifia si formarea relafUlor sclavagiste in Dacia, in IstRom, vol. I, p 293; H. Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea rontana, Cluj, 1972, p. 116; idom, Confrunl&ri militare íntre daci fi rontani in perioada 44 f.e.n. — 85 e.n., in Istoria militará a poporului román, vol. I, Bucure§ti, 1984, p, 135.
