Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
5 PRELUCRAREA LEMNULUI LA REGHIN 361 portat cu c áru tele. Dotatä cu douä gatere, lucrind intr-un schimb, nu a avut о 'activitate prea prosperá, deoarece ín cei 42 de ani de existentä nu a inregistrat nici о dezvoltare a bazei sale de producte. In 1922 se desfdinteazä §i i§i vinde ma§inile S.A. „Industria Lemnarä“ (HIAG). 4. Fabrica de cherestea räsinoase 1егЪщ (1888—1927), apartinínd statului, cumpärä cele douä gatere de la „Societatea de plutärit“ ce au fost demontate. Pe actualul teritoriu al I.P.L. Reghin este construitä fabrica de cherestea räsinoase actionatä de о marina cu aburi. Co$ul de cärämidä ai centralei termice, care producea aburul necesar matinéi de fortä, construit in 1890, se vede si astäzi. Este prima fabricä de stat din Bazinul Mure$uluá superior care a folosit forta aburului pentru producerea cherestelei rezultatä din bujtenii sositi cu plutele pe Gurghiu. Principalele dnstalatii de ineeput ale fabricii au fost: — о ma^inä cu abur tip „Mayer“ de 100 CP; — trei gatere „Lang“ de 18, 24 si 36 (oli; — douä fierästraie circulare de spintecat. Statul arendeazä pc 10 ani aceeastä fabricä firm ei „Bayersdorf & Biach“ $i ii vinde bu§tenii necesari, adusi cu plutele pe Gurghiu direct in depozitul unitätii. In 1927 isi inceteazä activitatea prin trecerea gaterelor $i instalatiilor la Fabrica de cherestea fag, iar plutäritul este ínlocuit de transportul pe Calea Feratä Sdlviicä Gurghiu. 5. ,,Societatea de plutärit“ ,?i Concernul „Foresta“ (1895—1948). In anul 1895 „Societatea de plutärit“ ínoepe constructia unei fabrici de cherestea la confluenta Muresuiui cu lGurghiul (pe actualul teritori|u al I.U.P.S. Reghin), intrepnindere care inträ in functiune ín 1898. Dotarea initialä a acestei unitäti era urmätoarea: — о ma§inä cu abuni de 220 CP; — douä gatere „Nikoüson“ $i patru fierästraie circulare de spintecat. Anual, cu aceste instalatii, s-au prelucrat in cherestea peste 32 mii me. busteni de räsinoase. In anui 1910 „Societatea de plutärit“ vinde fabrica firmei „Goldfinger & Teplanszki“, care о reconstruie$te ?i apoi о puné in functiune sub denumiirea de „Societatea Anonimä pentru Comertul cu Lemn Reghinul-Säsesc“ (Concernul „Foresta“). Modernizarea acestei fabrici a reprezentál de fapt inioeuirea transmisiei principale centralizate de la marina de fortä prin motoare electrice individuale pentru fiecare utilaj. Actiunea individualä a ma?inilor fdlosind energia el ec trie ä s-а extins $i la actionarea vagonetilor in depozitul de bunten i ?i in depozitul de cherestea, dupä sistemul tramvaielor, eit §i la actionarea unei puternice macarale, care descärca deodatä un vagon de bu^teni de räsinoase de pe „truourile“ cäii ferate normale, ln acest fei, aceastä unitate reprezintä prima fabricä de prelucrare a lemnului din bazinul Mure.jului Superior care a utilizat pe scarä largä energia electiricä la actionarea individualä a utilajelor tehnologice $i de transport interior. Unitatea a fost foarte rational conceputä, la acea datä, exceptional de economic amplasatä, cu acces direct la riurile Mure? ?i Gurghiu, la
