Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

II. Istorie

362

NICOLAE D. PETRA

6

300 m distanda de stafia de cale feratä normalä, lingä $oseaua urbanä. Fabrica s-а extins la 12 gatere $i a debitat bustenii proveniri de pe valea Mure$ului, mai ales de la Rastolifa $i Lunca Bradului, dezgolind, ín céi 50 de ani de activitate, renumitele masive muntoase cu paduri falnice de molid din zona amintitä.

.6. Fabrica de cherestea fag a statului din 1егЪщ (1905).

In anul 1905 (pe actualul teritoriu al sec(iei pentru debitarea cheres tel ei din I.P.L. Reghin) firma „Goldfinger & Teplanszki“ a construit о fabricä de cherestea pentru prelucrarea bustenilor de fag ce erau transportari pe linia feratä ingusta de pe Valea Gurghiului, urmind ca aceastä firmä sä о explo-ateze timp de 10 ani, dupä care sä treacä in patrimoniul statului, pe al cärui teritoriu era construitä.

Fabrica dispunea de о puternicä ma§inä de aburi de 980 CP si acfiona 9 gatere cu о desehiidere totalä de 234 фоИ, precum §i un numär de 32 circulare. Aceastä dotare i-a permis о prelucrare rafionalä a bu$tenilor de fag. Cheresteaua rezultatä se aburea §i se exporta pentru sculpturä, mobilier, cozi pentru umbrele etc. Debitarea bu$tenilor de fag se realiza dupä о tehnologie avansaitä pentru acei ani, valorificind lemnul in produse destinate exportului, ou excepta de?eurilor fclosite la marina de fort-ä drept combustibnl. Astfel in anul 1908 la Expozéra Mondialä de la Londra, fabrica a prezentál о serie de mostre din produsele ce le realiza si a fäcui urmätoarele oferte:9

— 4000 mc cherestea aburitä de 2 m lungime §i 27—35 cm lätime;

— 300 mc dulapi fag aburiti de 100 mm grosime;

— 200 mc [.^cájiduri <de fag aiburite, pentru ornamenta(;ii;

—- 3000 mc parchete din cherestea fag;

— 150’0 mc leturi de fag pentru mobilier;

— 100 mc leturi pentru cozi de umbrele etc.

In anul 1917 aceastä fabricä a fost preluatä in admmistrarea statului. Dupä aceastä datä existau deci douä fabrici de cherestea ale statului (una de rä^inoase §i alta de fag) la о distanda de 300 m una de cealaltä. Dupä anul 1920 administrata comunä a celor douä unitati a hotärit unificarea lor intr-o singurä fabricä de -cherestea, in -cadrul Fabricii de cherestea fag. In aoest fei succesiv fabrica de cherestea rä^inoase а fost transferatä prin demontarea gatereleir ?i a ma§inii de fior(ä, mutindu-se efectiv ?i unifioindu-se intr-o singurä fabricä de cherestea, proces terminat ín 1927. Fabrica de cherestea fag a constituit nucleul I.P.L. Reghin.

Anui 1919 marcheazä infiin^area unui atelier de timplärie necesar intre(inerii fabri-ciii, profilat pe producta de u^i-f er estre. Producta acestui atelier a crescut rapid $i s-а diversificat, astfei cä in 1920 s--au livrat numai pentru Dobrogea peste 3500 u$i-ferestre, proces care a atras un numär mare de timplari, bine calif i ca (i, la realizarea acestei produced preten(ioase.

Aurel G. Gociman, op. cit., p. 124