Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
360 NICOLAE D. PETRA 4 In ziua de 6 aprilie 1873 a sosit in Ierbu? prima plutä cu bu$teni pentru prelucrat, care a sträbätut distanda Lapulna — Reghin (42 km) in 24 ore. Aceastä plutä, numitä „uria?ä“ era compusä dán 320 trunchiuri de molid, in volum de 720 mc., ordonatá ín 36 táblii legate una dupä alta cu ginjuri de alun. Initial pentru formarea ?i conducerea plutelor jau fost adu?i speci aliati italieni §i germani, tehnicä ínsu?itá rapid de c át ne locuitorii comunelor Hodaic, Ibäne?td si Ca?va6. Prima plutä uria?ä a sosit in Depozitul Ierbu? cu raportul Ocolului Silvic Gurghiu nr. 1988/6 aprilie 1873,7 urmind ca bu$tenii sä fie prelucrat i in cherestea. Preluorarea industrialä a lemnului ín óra? este atestatä si de adresa Ocolului Silvic Gurghiu nr. 2029/1873. „Societatea de plutärit (Flosskompanie) construie.^te in 1872 pe Gurghiu, pe locul lui Macskássy ín lerbu?, unde este astäzi moara .. ,“8 (de lingä I.P.M. Sport) im putemic fierästräu modernizat, actionat de apä, avind douä gatere „Lang“ insinlatie care a inceput sä producä in anul 1873. Informatffle de mai sus sint primele ?tiri de atestare a prelucrärii »industriale a lemnului in ora?, iar Intreprinderea de Prelucrare ?i Industrializare a Lemnului Reghin este uma?a acestor unitäti premergätoare, deoarece ea a preluat la nafionalizare patrimonial societä(ilor anonimé „FORESTA“, „TRANSILVANIA“ ?i „REGHINUL“ ?i continuä activitatea de transformare a lemnului in produse finite prin prelucrarea industrialä. Unitätile industriale de prelucrare a lemnului care au functional in oras inainte de na(ionalizare au fest urmätoarele: 1. Ferästräul de apä din 1егЪщ (1873—1888), al „Societätii de plutärit“ actionat de apele Gurghiului, avea douä gatere, unul de 24 si al doilea de 36 (öli. Anual se produceau peste 12 mii mc. cherestea rä?inoase din bu'steniá transportati cu plutele, iar cheresteaua rezultatä se vindea pe pia(a ora?ului, apoi la Teaca, Riciu, Band, sau era trimisä cu plutele spre Tg.-Mure?, Lu du?, Deva, Lipova, Arad, Szeged etc. In 1888 unitatea isi inceteazä activitaitea, instalatüle au fost cumpärate de stat, demontate ?i instalate in Fabrica de cherestea rä?inoase de pe actualul teritoriu ail I.P.L., prima fabricä de cherestea a statului ín ora?. 2. Firma ,,Schwartz Mendel“ (1879—1930) a construit in 1879, intre Reghin si Suseni, pe malul Muresului, un fierästräu actionat de о turbinä hidraulicä de 60 CP, care actiona douä gatere tip „Pini & Kay“ de 24 ?i respectiv de 36 toli, douä fieerästraie circulare §i о ma$inä de rindeluit tip „Kirchner“. 3. Firma „John Müller“ (1880—1922) a folosit pentru prima datä forta aburului in actionarea utilajelor de prelucrarea lemnului in ora?. Amplasarea acestei firme la pestje 3 km de Mure?, pe vechiul drum spre Dedrad a defavorizat-o, intrucit intregul volum de bu?teni trebuia trans€ Idem, p. 109. 7 N. D. Petra $i M. Szabó, op. cit., p. 25 * Aurel G. Gociman, op. cit., p. 124.
