Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
3 PRELUCRAREA LEMNULUI LA REGHIN 359 valä a puhoaielor pe care le sparg fi le imblinzesc, ei impiedicä mäcinarea mun^ilor fi ruperea dealurilor, ei leagä täria intunericulud de i os cu binecuvintarea luminei de sus, ei sint sänätatea fi imbelfugarea, mindria fi sárbátoarea pámintului. Pádurea e cél dintii templu .fi va fi cél din urmá refugiu al omenirii“'*. La ínceput exploatarea lemnului se fäcea pentru construc(iile gospodárefti (case, grajduri, cote(e, magazái, garduri, poduri), obiecte casnice fi pentru íncálzirea locuin(elor fi mai pu(in pentru vinzare. Fiecare gospodärie gäsea cu ufurin(á matériáiul lemnos, de саге avea nevoie, din pádurile deminute de fiecare comuná. Marea majoritate a masivelor páduroase de pe valea Gurghiului erau proprietate de stat. Dupá anul 1848 comertul cu lemn de construe(ie s-а intensáficat iar lemnul de ráfinoase era adus cu plutele pe Muref fi pe Gurghiu sub forma buftenilor, sau era transportat cu cáru(ele sub forma de cherestoa, giánzi, cápriori, lobde pentru doage, pentru rotárie, sau pentru foc fi vindut in comunele de la cimpie. Aceleafi produse din lemn erau íntilnite la tirgurile din Reghin, Teaca, Riciu, Band, Tg.-Muref etc. unde säptäminai produsele erau vindute sau schimbate pe cereale *sau pe alte märfuri % ale meftefugarilor. Exploatarea lemnului de fag — considerat ca lemn pu.(in valoros — se fäcea pentru obiecte de rotárie ca: spi(e, obezi, butuci, dar mai ales pentru foc. Pe másura sporirii consumului de lemn necesar popu)La(iei, pádurile din apropierea localitátilor s-au redus múlt, cedind locul terenurilor pentru culturile agricole. ^onsumul de lemn continua sá creascá, extinzindu-se exploatárile forestiere pe toate váile ufor accesibile pentru rmjloacele de transport specifice fiecárei zone; táierile nera(ionale nefiind urmate fi de reimpädurirea suprafe(elor defrifate fi astfei, distan(ele dintre locul de consum fi masivele päduroase au devenit din ce in ее mai mari. Se sim(ea necesitatea folosirii unor női mijloace de transport care sá rezolve eficient cererile de satisfacere la distance mari a nevoilor de produse lemnoase. Áfa s-а introdus tehnica plutáritului prin care au fost transportate pe Muref fi pe Gurghiu uriafe cantitá(i de bufteni de ráfinoase. Rolul ínsemnat in exploatarea fi apói in dezvoltarea industriei de prelucrare a lemnului l-а avut Societatea de plutárit din Reghin „Flosskompanie“4 5, sodetate anonimä finan(atá de о serie de comercian(i si meftefugari din oraf. Pentru a asigura valorificarea lemnului din pádurile de pe valea Gurghiului, statul face intre anii 1870—1873 cheltuieli cu amenajarea riului pentru plutárit, íncepind de la Läpufna piná la Ierbuf (cartder al orafului Reghin), unde func(ioneazä azi atit Intreprinderea de Prelucrare a Lemnului, cit fi Intreprinderea Forestierä pentru Exploatare fi Transport. 4 A. G. Gociman, Industria fi comerful lemnului in Basinul Murefului Superior, Cluj, 1929, p. 116. 5 A. G. Gociman, Op. cit. p. 57.
