Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
6 RAPORTURILE AGRARE DUPA REFORMA DIN 1921 333 din acest judef. Adicá, conform datelor statistice maghiare, táránimaa cu gospodárii píná la 5 ha, stäpineau 9,4% din suprafata eultivatá a judetului, deci de peste patru őri mai putin decit in perioada interbelicá. Aceasta denotá cá improprietárirea a constituit pentru táránimea sáracá, indiferent de nationalitate, о binefacere, contribuind la imbunátátirea considerabilá a situatiei materiale ?i spirituale a acesteia. Táránimea cu suporafete intre 5—10 ha, ?i care reprezenta 14% dúl numárul proprietátilor, poseda о íntindere de 49.620 ha, adicá 27,48% din intreaga suprafata cultivabilä, mai mult decit media pe tará <25,2%); unei gospodárii din aceastá categorie ii revine in medie circa 7 ha, ceea ce demonstreazá cá, ín compara tie cu situatia dinainte de 1918, s-а inregistrat о cre?tere considerabilá a suprafetelor detinute de aceste proprietáti. Gospodáriile cu suprafete intre 10—-50 ha aveau о greutate specificá de 5,92%, in comparatie ou 3,8% cit reprezenta media pe tara §i foloseau 23,38% din suprafata cultivabilä a judetuiui, deci mai mult decit media pe tara (19,1%). Analizínd urmáirile pozitive ale reforméi agrare asupra agricultural judetuiui §i a situatiei táránirnii, trebuie sä avem in vedere cá sátenii au fost improprietáriti $i cu loturd de casá, pá?uni ?i páduri comunale. Astfel, s-au constituit pá?uni ?i páduri comunale in toate a?ezárile rurale ale judetuiui in Íntindere de 88.327,288 jugáre ?i respectiv 71.694,917 jugáre, fácinidu-se ?i din acest punctt de vedere, in comparatie cu situatia din perioada dualistá austro-ungará, un salt considerabit Daca í)n trecut suprafata cu pá$uni ?i páduri detinute de (árani ?i comune reprezentau circa 19% din totálul acestor terenuri, dupá reforma agrará aceste suprafete reprezentau circa 50%, procent adificator pentru a vedea ce a insemnat improprietárirea pentru fáranul román, maghiar ?i german din judetul Mure?. De asemenea, s-au marit suprafetele folosáte de turáni ca ízljazuri, ajungindu-se, de pildá, de la 78.639 jugáre la 112.721 jugáre in 193711. Ca urmatra a reforméi agrare s-а ajuns ca din suprafata judetuiui, estimatá ín 1932 la 872.537 jugáre, 0 íntindere de 497.786 jugáre sá fite detinutá de gospodáriile táráne?ti, ceea ce reprezintá 0 eredtére de clirca 40—45% fatá de trecut. La aceastá suprafata trebuie adáugatá cea composesoralá саге avea о íntindere de circa 20.000 jugáre. Rezultá deci cá raportul dinire proprietatea táráneascá ?i cea mo?iereascá s-а ánversat in favoarea príméi, dupá cum era firesc ?i dupá cum a urmárit legiuiitorul. Acest lucru rezultá §i mai dar dacé ne referim, de páldá, la suprafetele detinute de comune in perioada dualistá austro-ungará si dupá !mproprie tár irea lor. Pentru aceasta am ales un numár de 15 localitáti, atit din aonele fertile cit ?i din colé muntoase ale judetuiui. In wma imjproprietáririi, suprafetele detinute de turáni —■ lotuiru individuale ?i comunale — au crescut cu circa 50%, ceea ce subldniazá nu numai cá reforma agrará a corespuns unei necesitáti de ordin sodal ‘1 Arh. St. Tg.Murrf, fond cit, dós. 288/1922-—1932. f. 65.
