Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
334 TRAIAN RUS 6 ______________Suprafaya definutä — in jugäre — Localitatea Inainte de leri^de^eformá cu cit s"a márit reforma agrará leg11 suprafata Apalina 406 1538 1132 Deda 3072 6902 3830 Filea 2311 4483 2172 Hodac 6842 12399 5557 Aluni$ 1224 3776 2552 Dumbrava 5015 8628 3613 Pogäceaua 2082 4452 2370 $incai 3272 4753 1481 Ulie? 1824 2676 852 Lunca Bradului 721 4371 3650 Päingeni 1107 1510 403 Rästolifa 1155 3167 2012 Toplita 19090 42805 23715 Voivodeni 1889 2831 942 Corunca 633 1553 920 ____________________________50,643______________105.844_________________55.201 dar $i saltui pe care 1-au fácut tnuditoriá pämintului ínspre о via^á mai buna. In unele comune, supraíe^eie deminute de säteni s-au dublat chiar triplát, ln comuna Apabida, bunäoarä, dupä reforma agrará, suprafata din posesia yáraniior a crescut cu circa 280%, in Ajluni? cu 208%, in Kástolita cu 174%, ín Lunca Braduiud cu 506u/o, in Topii$a cu 229%. Intre miile de fárani — care s-au convins cá reforma agrará e о mare binefacere, atit penibru ei, dit §i pentru intreaga natiune — ?i pámántul primit s-а stabilit о legáturá mai trainicä. Uevenind proprietari deplini asupra lotului de pámint primit, nu mai erau nevoi^i, in cea mai mare parte, sä lucreze mobile mo§ieriior in condiyiile inrobitoare ale invoielillor agricole. De data aceasta, ceea ce ci^tigä este ai lor §i ca urmare intervenind cointeresarea, gospodäriile täräne§ti incep sä ia о dezvoiltare din ce ín ce mai mare, devenánd mai frumoase §i mai igjíenice. Un distins economist englez I.D.E. Evans, care s-а ocupat de situa^ia ^árüor Dunärene, dupä о cáiátoirie de studii efectuatä in 1935 in Románia ?i Ungaria scria urmätoarele referitor la efectele reforméi agrare: „Efectul säu asupra industrie! agricole poate sä nu me evident dar asupra viefü zilnice a ^äranului este incontestabil. 'J’äranul are casa §i pämintul luá, el a ajuns stäpin. Care ar fi fost situa^ia ^äranilor astäzi dacä nu s-ar fi mtrodus reforma agrará? Marele proprietär, dncapabil sä gäseascä debugs eun pentru cerealele sale, nu ar fi fost dispus sä cultive intensiv päminturtle sale; coborirea prefurilor agricole ar fi atras inevitabil salarii foarte siabe, in cel mai bun caz färanii neimproprietärifi n-ar fi fost intrebumtafi decit foarte rar $i cu salarii de foame '12. v Arh. St. Bucure$ti, fond Ministerul Propagandei Nationale, Informafii, dos. 773. f. 3.
