Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
5 DIN ACTIVITATEA ASTREI 309 tale civile ?i militare, instituti aparpnínd Ministerului de Räzboi, grupe sau organizatii de románi din centre ade imperiului, prizonieri románi din ambele tabere, iatä dista celor care s-au adresat Astrei in perioada 1914—1918. Majoritatea cár|;ilor s-au distribuit prin mijlocirea Ministerului de Räzboi de la Budapesta ?i, in special, a preo^ilor militari, dar foarte multe au fost trimise direct. Cei rnai des erau cerute cárlile din Biblioteca poporalä, abecedare, card be cult si uneori ziare. Fiind doar inceputud rázboiuluá cererile de card in 1914 nu au fost prea numeroase, ele neatingind ordinul sutelor. Sigur cä una dintre primele acduni s-а referit la spitalele din Sibiu, scop pentru care Andrei Bärseanu, pre?edintele Astrei, a dispus sä se facä о colecde de card poporale“. Numai la Casa de asigurare a muncüorilor din ora? s-au donat 60 de exemplare din Biblioteca poporalä.10 Spre „Asoe iapiune“ se indreaptá tat mai műd te serisori in care se face apel la b rosuri le edátate de ea. Se adreseazä cu о rugäminte ?i profesorud seminarial de la Sibiu Aurel Cräciunescu; intr-o nouä corespondent, ín numede arhiepiscopului I. Medanu, roagá, in 15 septembrie, sä se trimitä 900— 1000 exemplare pentru solda di aflad ín convalescent sau ín spitalele ora.jului Sibiu11. Redne atenda invä(,ätorul I. Mátéi din Fägära?, aflat íntr-un spital din Budapesta, cai’e dorea záarud Foaia poporului ?i bro?urile din colecda Astrei12, ca ?i avocatul E. Pop din Aiud, care cerea la pre^ redus/ cái'd pentru ránidi de acolo13; de asemenea, Lucia Cosma isi exprima aceea?i dorirRä pentru ránidi din spitalele timi?orene, pentru Alexandrina Mátéi din Zagreb, mama pictorului George Mátéi ?i pentru Charlotte Tyrman, fiica ?eíului serviciului sarntar militar din Komárom14. Filarománul I.U. Jarnik aduce dovada Constantáéi ata?amentului ,sáu pentru cei pe care i-a cunoscut in Transiivania. Spirit umanist, dar ?i practic, cunoscutul fdolog elaboreazä un chestionar menit sä faciliteze munca personalului medical autohton. „Intrebärile ?i ráspunsurile acestea, ínsofite de о scurtä introducere, sint tipärite paralel, pe trei coloane (cu tótul 5 pagini): 1) németé sau boeme?te, 2) románé?te, seris fonetic pentru stráini, 3) corect románé?te. Autorul puné gratuit ?i frannoo bro?urica sa la dispozida celor interesad (adresa: Praga 549—II). De asemenea, se declarä gata a transerie serisorile dictate de ránidi ?i bolnavii cári nu ?tiu sau nu pót serié, $i a le trimite la destinade; totodatä a inlesnit ne?tiutorilor de carte impärtä?irea ve?tilor de acasá, transcriindule ín serisoare nemfeascä sau boemeascä“. Chestionarul tipärit de I.U. Jarnik se intituleazä sugestiv Gespräch mit verwundeten Soldaten rumänischer 10 Fond Astra, doc. nr. 149/1914. O Ibidem, doc. nr. 1753, 1782/1914. 12 Ibidem, doc. nr. 1903/1914. 13 Ibidem, doc. nr. 1961/1914. 14 Ibidem, doc. nr. 1783/1914. Pentru A. Matei vezi ?i doc. nr. 976/1914; reg. nr. 33, fila 153; nr. 34, f. 31, 76.
