Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
3 DIN ACTIVITATEA ASTREI 307 „pentru íncurajarea románilor la ímbrát?area mai cu cäldurä a carierei militare ... propune ,sä se introducá gimnastica cu respect deosebit la exercitui militar“, popularizínd aceastä idee §i prin ziare2. Un alt moment semnificativ íl constituie cererea din 19Ю a preotuluá militar de la Viena, dr. Virgil (Cioban, ca Astra sá intervinä printr-un memoriu la Ministerul de Rázboi din Budapesta in vederea obtnerii permisiunii de a premia solda^ii románi alfabetizati ín timpul serv ciului militar. Considerind, probabil, ddeea ca fára perspective, comitetul se márgine$te sä-i cearä preotuilui din Viena informati detaliate „ín chestiunea instructiunii din timpul serviciului militar, precum $i asupra posibilitáti de a se instrui soldati románi“. De asemenea, comitetul i$i decliná orice responsabilitate ín prívinta cercetárii arhivelor vieneze, sugestie a acciluiasi cleric, fiind de párere cá Academia Románá are posibilität materiale superioare3 *. Societatea din Sibiu avea о oarecare experien^ä in relatile cu ofi^erii dán armata imperialä in prohleme de cárt $i manuale. Locotenentul loan Aron din Regimentül 51 Infanterie TgrMure$ ruga comitetul „Asociafiunii“ in 27 ianuarie 1914 sä-i trimitä abecedare pentru soldat $i un manual cu indrumäri practice pentru instructe, intrucit avea intre 190 $i 200 analfabet. Comitetul expediazä in 29 ianuarie 200 abecedare $i un exemplar din Cäläuza noului abecedar de P. $pan/'. Pentru a convinge comitetul din Sibiu, in unele cereri se recurge la argumente dintre cele mai sensibile pentru societatea romäneascä ?i anume la cel al limbii. Locotenentul Emil Savu din Kisszeben, care avea nevoie de muite cárt, afirmä la 18 martié 1914 cä ,,soldati nu mai $tiu aproape nimic romäne^te“, motiv pentru care ii sint remise in scurt timp 100 bro$uri din colectia ,,Asociafiunii“5. Planurile celor de la Budapesta in problema limbii románé nu se potriveau cu realitätle imperiului. О paJpitantä dovadä provine din partea oealaltä a dualismului. Con§tient de importanda militarä a milioanelör de románi din Transilvania, Ministerul de Räzboi decidea in 1914 ca in academiile militare ?i la citeva $coli de profil, printre care $i la cele de cadet, sä fie introdusä limba románá. Insárcinat de minister, Arnos Pop, cäpitan in Regimentül 43 ?i profesor la „$coala realä superioará din Mährisch-Weisskirchen“ intervine in 14 mal 1914 la Astra ca aceasta sä-i recomande „o carte potrivitä, care apoi ar deveni introdusä oficios la 2 Arh. Stat. Sibiu, fondul Astra (pentru fondul Astra nu vom mai mentiona Arh. Stat. Sibiu), document nr. 82/1874, 94/1874, fila 29; 110/1874, fila 32—33; 200/1875, fila 88 — procese verbale; rev. Transilvania, VII, nr. 11 din 1 iunie 1874, p. 134; nr. 14 din 15 iulie 1874, p. 171—172; nr. 19 din 1 octombrie 1884, p. 227. La cererea Spitalului „Fr. Josef“ din Sibiu sau trimis pentru „reconvalescenb románi“ 22 volume románesti, oárp $i publioapi (rev. Transilvania si Família). Cf. doc. nr. 300/1886. 3 Fond Astra, document nr. 142/1910, fila 5—6; rev. Transilvania, XLI, 1910, nr. 1—2, p. 52. De asemenea, locotenentul Cena Nicolae din Mehadia cerea 25 exemplare din Biblioteca poporalá a Asociafiunii. Cf. reg. nr. 8, fila 94. * Fond Astra, doc. nr. 200/1914. 5 Ibidem, doc. nr. 696, 770/1914.
