Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
I. Arheologie
28 GEORGE MARINESCU 6 lucrat prin $lefuire dintr-un diorit verzui. Toporul, oval ín sectiune transversalá, este de forrná trapezoidalá $i are iáidul arcuit. Dimensiuni: L = 5,7 cm; inv. 13625. Toporul a fost gäsit in asotíere cu ceramicá neoliticá §i Co$ofeni $i, ca atare, poate fi aírihuit la oricare dintre cele douá epoci, mai probabil céléi neolitice. SCOABE (com. Urmeni?) Intr-o cercetare de suprafata efectuatä ín toamna anului 1977, ím~ preunä cu C. Gaiu, in looalitatea mentionatá, pe un platou situat ín imediata vecinätate a vetrei satufui, am gäsit о micä asezare anticä de pe suprafata cäreia am cules cíteva f,ragmente ceramice atipice (bronz) $i un fragment de topor neperforat (?) (pl. XXII/5), lucrat dintr-o marná cenu$ie. Toporul (inv. 13631) dateazä din neolitic sau de la inceputul epocii bronzului. S1NGEORZU-NOU (com. Lechinfa) Din fosta colectie a gimnaziului germán din Bistrita a aj uns in muzeul nostru, impreunä cu alte materiale, prin 1951—1952, un vas-borcan (pl. XXII/6 lucrat cu mina dintr-o pastä proastä, bruri-ro?catä, slab arsä (inv. 13663). Vasul mai pástra la preJuare, dupá informabile pe care ni le-а fumázat $t. Dánilá, un biletel ín care se mentiona cá a fost descoperit la Singeorzu Nou ?i cá a continut un tezaur monetär. Dind credit acestei informatii si (mind seama de faptul cá pe teritoriul satului Singeorzu Nou a fost descoperit un tezaur de tetradrahme tasiene19 sintem de párere cá acesta este, intr-adevár, vasul ín care fuse se depus tezaurul monetär. О astfei de ipotezä este sustinutä §i de datarea vasului care, tipologic, poate fi íncadrat, cél mai devreme in sec. II i.e.n.90, adicä la о datá corespunzätoare piasárii ín timp a acumulärii $i ingropärii tezaurului mentionat. $IEU~MAGHERU? a) La ie^irea din sat, ín dreapta §oseleá Bistrita — Beclean, in dreptul gärii C.F.R., pe о suprafatä de circa 4 ha se intinde о mare asezare neoliticä ce a fost traversatá ín aprilie 1980 de douá canale de asanare. Cercetarea repetatá a peretüor aeestor canale ?i a pámintului excavat ne-a oferit posibilitatea recuperárii unei mari cantitáti de ceramicá $i a numeroase unelte de piatrá. Nu au apárut materiale din alte epoci. Pina la preducrarea materialului ceramic prezentám uneltele de piatrá care sint urmátoarele: patru nuclee de silex maroniu (pl. XXII/7—10; inv. 13489 — 13492) §ase topoare neperforate trapezoidale, cu tálául arcuit (jpä. w I. Winkler, SC$, VI/1—2, p. 104; E. Chirilá, I. Pop, in Apulum 7, p. 164/84, 20 I.H. Cri$an, Zindává..., p. 129 ?í urm.
