Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
I. Arheologie
7 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE IN JUD. BISTRITA-NASAUD 29 XXIII/1— 6; inv. 13461, 13493—13497); о daltä (pl. XXIII/9; inv. 13462) $i douä topoare perforate (pi. XXIII/7—8; inv. 13484, 13498)., b) Extinderea aräturii adinci pentru Livada intensivä12 inceputä ín 1979, spre est pinä sub dealul ,,Cetä(ii“ de pe „Hegheri§“ a dús la descoperirea de női materiale arheologice ce dateazá din epoca bronzului (Sighi^oara — Wieteníberg III), Hallstatt timpuriu ?i see. VII—IX e.n. Printre aceste materiale au apärut $i douä topora$e de piatrá, neperforate, lucrate dintr-o marná cenu$ie (pl. XXIV/1—2 inv. 13365—13366). Ambele topoare, care dateazá din neolitic, a pariin probabil comunitátii de la punctui a. c) Cu ocazia sápáturilor efectuate pe „Hegheri?“ in 1960, au apárut materiale arheologice aparpnind epocii bronzului $i feudale, rapid publicate de autorii sápáturilor22 precum $i unele materiale, rámase inedite dar amintite23 de cätre ßt. Dánilá, ulterior, ca datínd din prima ?i cea de-а doua epocá a fierului. Analizind matériáiul provenit din aceste cercetäri am ajuns la concluzia cä pe „Hegheri^-Cetate“ au fost gásite ürme Sighii?oara — Wietenberg III, de Hallstatt timpuriu, laténe $i feudale. О astfei de locuire ridicä automat íntrebarea dacá fortifica £ia sau о parte a ei nu cumva a fost ridicatä inainte de epoca feudalä, fiind astfei múlt mai veche decit сгеdeau autorii sápáturii din 1980. Pina la női i§i mai ample säpäturi, sintern inclinari sä eredem cä, asemenea altor multe fortificafii din judef sau din Transilvania, pe „Hegheri?“ in epoca feudalä s-а trecut doar la refolosirea unei „cetäfi“ mai vechi. In ceea ce prive§te locuirea laténe, materialul de care dispunem este, cu о excepte, fragmen tar .?i greu databil. Din fericire exceplia pe care о aminteam este un important punct de reper §i anume о сеанса dacieä (pl. XXIV/3 inv. 5381) iejitä Sn sápáturile din I96024. Сеанса este lucrata cu mina dintr-o pastá grosierá ro^catá, slab arsá. Tinind seama de faptul cä acest tip de vas apare, cél mai devreme, ín sec. II i.e.n., putem sä presupunem cä locuirea (sau fortificarea ?) dacicä timpurile de pe „Hegheri?“ dateazá de pe la sfir?itul sec. III ?i din sec. II I.e.n., färä a depä^i insä acest seed intrucit lipse$te, sigur, ceramioa dacicä de epoeä dasicä. $IEUT In anul 1967, cu prileju! executant unor lucräri de nivelare in curt ca loeuitorului Dumbrävan Marian, a fost descoperit, la adiruefrnea do 40 cm, un vas-sac (pl. XXIV/4) de lut, lucrat cu mina dintr-o pastä gro-Vezi Marisia 10, punctui Chintelnie „§tiubei“. 22 N. Vlassa, $t. Dänilä, ln Apulum, 6, 1S67, p. 39 §i urm. 23 $t. Dänilä, in Probleme de muzeografie, 1960, p. 153; Idem, !n Materiale, 9, p. 439 $i urm. fig. 13 $i fig. 14/4—6; Idem, in F.I., 2, p. 89 $i urm.; 24 N. Vlassa, $t. Dänilä, (Apulum VI. fig. 6/3) considerä сеанса та fiind de lip Wietenberg.
