Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

II. Istorie

306

DÓRIN GOTIA

2

Odatä atins obiectivul imediat, anume rezistenfa la noile condifii ?i

supra vietuirea se treoe la implinirea celor mai urgente probleme. Exiista о acuta nevode de alimente pentru cei räma$i acasä §i in special de haine cMduroase ?i cárt i pentru solda^ii románi din armata austro-ungarä aflati pe front sau in spitale cit §i pentru prizonierii romäni de pe teritoriul imperiului. Allaturi de familiile celor piece# sau de instituente aflate in posibilitatea de a intreprinde acte filantropice, „Asociatiunea“ §i-a pus fondurile la dispozi#a acestor solida# sau a oolectat ajutoare atit de mult a$teptate de cei azvirliti in tran^ee pe altarul intereselor sträine.

'Armata $i mai ales formareia unor cadre de origine romána erau probleme care fr amin tau chiar §i о societate ca cea de la Sibdu. Sentimentul fortéi nationale native dat de pozitia majoritará a románilor implica conservarea si perpetuarea názuintei spre libertate $i unitate. Sä urmärim in epoca asupririi nationale citeva dán ideile sooietätii fatä de romänii din armatä ?i citeva contacte cu ofiteri romäni.

Incä de la instaurarea dualismului austro-ungar, conducätorii politici romäni, dintre care uniá activau in cadrul Astrei ori ii dirijau actiunile, mentineau increderea in realizarea unitätii nationale. G. Baritiu, indrumätorul real al „Asociafiunii“ ре о lungä perioadä, intuia importanta ridicärii dintre romäni a unei ofitérim i pregätite pentru momenteile hotäritoare din , viata natiunii. De aceea, el determina comite tui central, prin scrisoarea din 28 aprilie 1874, sä-i analizeze propunerile $i sä decidä instituifea u"or premia pentru о bunä traducere in limba romänä a regulamentului de exer" citü militare tipärit in limba germanä ?i a unei gramatici germano-romäne; conducerea societätii sibiene vine cu precizarea „ca ambele opere sä fie scrise intr-o Mmbä pe cit se poate mai popularä §i cít se poate mai corespunzätoare naturii lucruiui si naturii limbii románé mai ales, cu respect, la termenii tehnici uzitati in $tiintele militare $i, totodatá, la finea gramaticii sä se adauge un glosar ín care, mai ales sä se cuprindá in traducere -ománá termenii tehnici, militari explicindu-se genuinul ínteles al acestora“. Din motive materiale oomitetul nu a putut adopta $i ideea premierii celor mai buni elevi románi de la ?colile militare ori a celor mai merituo# „studenti“ de la „$colile regimentelor ce se completeazá din Transilvania“, dar

Cluj, 1927, 20 p.; G. Navrea, Serisori cátre soldapi, Arad, 1915, 24 p.; Se mai pót consulta C. Nazari e, Activitatea preofilor de armatä in campania din 1916—1918, Bucure$ti, 108 p.; Nv. Hodoroabä, Freopimea fi armata, üaioria preotului..., la$i 1916, 44 p.; idem, Räzboiul in Bucovina fi Gdlipia, Iasi, 1915; idem, Cuvinte cátre ostafi. Tinute in campania din 1916—1918, pe front fi in ref acere, Iasi, 1921; idem, In slujba steagului, Ia?i, 1925, vol. I, 32 p.; G. Popescu, Preotimea romänä fi intregirea neamului, Bucuresti, 1940, 2 vol., 514 p.; alte lucräri in rev. Transilvania, XLVIII, 1917, nr. 7—12, p. 177; Activitatea socialä a preopilor fi ínvápatorilor [supliment la revista Albina Bucuresti, 1 mai 1911 — 18/25 sep. 1916]; rev. Flacara, XXX, (1360) din 2 iulie 1918, p. 19 (Se referä la activitatea lui G. Enescu in spitalele de räni(i). Alecsenia Androne, Silvia Vätafu-Gäitan, Im bogä-irea fonduiui

documentor la Direcfia Generáld a Arhivelor Statului, in Rev. Arh., XLIII, nr. 4/1981, p. 482 (ajutorarea prizonierilor románi din Fran(a); Mircea Spiridoneanu, Din jurnalul Irinei Mavrocordat (I), ibidem, LIX, nr. 2/1982, p. 175.